Oraşul care a devenit un rai al străinilor: Se înghesuie să ajungă şi să lucreze aici

Malaga este cel mai bine cotat oraş la nivel mondial pentru relaţia dintre expaţi şi localnici, unde 89% dintre expatriaţi spun că localnicii sunt deosebit de prietenoşi cu străinii, comparativ cu 65% dintre expatriaţii care spun acelaşi lucru la nivel global.

Oraşul de coastă este, de asemenea, cunoscut pentru vremea bună, opţiunile de petrecere a timpului liber, locuinţele accesibile şi costul de trai uşor de gestionat. Are cel mai mic punctaj (dar totuşi mult peste medie) pentru factorii de lucru în străinătate – noii veniţi spun că piaţa locală a locurilor de muncă nu este grozavă, însă îşi revendică, de asemenea, primul loc pentru susţinerea unui bun echilibru între viaţa profesională şi cea privată.

Top 5 cele mai bune oraşe din lume pentru cei ce vor să-şi construiască o viaţă peste granite:

1. Malaga – Spania

2. Alicante – Spania

3. Valencia – Spania

4. Ras Al Khaimah – Emiratele Arabe Unite

5. Abu Dhabi – Emiratele Arabe Unite

Clasamentul, publicat de comunitatea online Internations, a analizat 49 de oraşe din întreaga lume în cinci domenii principale: calitatea vieţii (cum ar fi asistenţa medicală şi opţiunile de petrecere a timpului liber), uşurinţa de a te stabili (cum ar fi uşurinţa de a-ţi face prieteni şi de a te simţi binevenit), munca în străinătate (inclusiv piaţa locală a locurilor de muncă şi factorii de echilibru între viaţa profesională şi cea privată), finanţele personale (ţinând cont de costul vieţii) şi un indice general „esenţial pentru expaţi” care evaluează aspecte precum uşurinţa de a îndeplini sarcini administrative şi de a găsi o locuinţă.

Răspunsurile la sondaj au fost colectate în februarie şi publicate în noiembrie.

La coada listei se află Milano, Italia, unde expatriaţii spun că este o provocare să facă faţă birocraţiei, să deschidă un cont bancar local, să obţină o viză şi să găsească o locuinţă. O treime dintre expatriaţii din Milano spun că nu sunt mulţumiţi de viaţa lor socială (faţă de 25% care au aceeaşi părere la nivel global) şi nu se simt ca acasă (faţă de 20% la nivel global).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#malaga #Spania #straini

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața comerțului alimentar din Rusia trece printr-o transformare profundă pe fondul încetinirii economiei și creșterii accelerate a inflației. Tot mai multe lanțuri de retail renunță la supermarketuri și hipermarketuri, înlocuindu-le cu discountere și așa-numitele „magazine pentru săraci”, potrivit datelor Infoline, citate de publicația Kommersant, citată de Moscowtimes.

În primele nouă luni ale anului 2025, în Rusia s-au închis 67 de magazine mari, cu o suprafață totală de peste 185.000 m². De la 2017 încoace, ponderea supermarketurilor și hipermarketurilor în comerțul cu amănuntul s-a redus aproape la jumătate – de la 37% la 21%. În schimb, discounterele au ajuns să domine piața, urcând de la 49,9% la 63,4% din totalul vânzărilor.

Cea mai spectaculoasă creștere o înregistrează însă așa-numitele „magazine pentru săraci” (hard discounters) – unități comerciale cu amenajare simplificată, sortiment redus și prețuri extrem de mici. În ultimii opt ani, ponderea acestora a urcat de la 4,8% la 16,4%, arată analiza Infoline.

Directorul general al companiei „Infoline-Analitika”, Mihail Burmistrov, explică această tendință prin schimbarea comportamentului consumatorilor ruși, care adoptă o strategie de economisire în fața scumpirilor.

„Prețurile ridicate la alimente și scăderea puterii de cumpărare au făcut neprofitabilă deschiderea supermarketurilor mari. Retailerii reacționează rapid, transformând spațiile existente în discountere și depozite pentru livrări online”, afirmă Burmistrov.

Potrivit Asociației Companiilor de Retail din Rusia (AKORT), deschiderea unui discounter costă cu 20–40% mai puțin decât a unui supermarket. În plus, comercianții își reduc sortimentul pentru a limita costurile. În iulie 2025, oferta de produse alimentare în magazine s-a diminuat cu 2,3%, iar cea de bunuri nealimentare – cu 1,8%, potrivit datelor companiei de cercetare Nielsen.

Totodată, crește popularitatea micilor magazine de cartier, cu suprafețe între 100 și 200 m². Numărul acestora a urcat cu 15% într-un singur an, a declarat președintele AKORT, Stanislav Bogdanov. Cu toate acestea, suprafața totală a spațiilor comerciale deținute de retailerii ruși s-a redus cu aproximativ 1%. În prezent, primele 200 de lanțuri de retail operează circa 4.700 de supermarketuri și hipermarketuri la nivel național.

Inflația rămâne principalul factor care obligă populația să economisească. Potrivit datelor oficiale ale Rosstat, prețurile au crescut cu peste 40% de la începutul războiului. Un sondaj al companiei Romir arată că 58% dintre ruși au renunțat la anumite produse, 57% caută alternative mai ieftine, iar 49% fac cumpărături doar în discountere sau încearcă să meargă mai rar la magazine.