Turcia strivită de inflație: Banca centrală a majorat dobânda de politică monetară la 40%

23 Nov. 2023, 15:28
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
23 Nov. 2023, 15:28 // Actual //  bani.md

Banca Turciei a decis joi să majoreze dobânda de politică monetară cu 500 de puncte de bază, până la 40%, acesta fiind cel mai ridicat nivel înregistrat de la venirea la putere a lui Recep Tayyip Erdogan, informează AFP, citată de Agerpres.

Majorarea decisă de Banca Turciei este cu mult peste estimările pieţei, care miza pe o majorare cu 250 de puncte de bază. Instituţia a explicat într-un comunicat de presă că “nivelul actual al înăspririi monetare este semnificativ mai aproape de nivelul cerut pentru a stabili un curs dezinflaţionist. În consecinţă, ritmul înăspririi monetare va încetini iar ciclul de înăsprire va fi finalizat într-o perioadă mai scurtă de timp”.

De la alegerile prezidenţiale din luna mai, care l-au reconfirmat la putere pe preşedintele Erdogan, noua echipă de la conducerea Băncii Centrale a Turciei şi de la Ministerul Economiei a dus dobânda de referinţă de la 8,5% până la 40%, în încercarea de a controla o inflaţie care luna trecută a fost de 61,36%, conform cifrelor oficiale.

Potrivit economiştilor, necesitatea de a duce costul creditului la cel mai ridicat nivel de la venirea la putere a lui Recep Tayyip Erdogan indică amploarea crizei prin care trece Turcia ca urmare a politicilor șefului statului.

Spre deosebire de teoriile economice clasice, preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a susţinut mult timp că dobânzile ridicate favorizează inflaţia. În consecinţă, Erdogan a presat Banca Centrală a Turciei să reducă dobânda de politică monetară pentru a susţine producţia şi exporturile.

Însă dobânzile mici au alimentat inflaţia care în luna octombrie a anului trecut a urcat până la un nivel de 85%. În paralel, lira turcă s-a prăbuşit pe măsură ce turcii au încercat să îşi protejeze economiile prin cumpărarea de dolari şi aur.

După câştigarea alegerilor prezidenţiale, în luna mai a acestui an, Erdogan şi-a schimbat punctul de vedere şi a numit doi foşti bancheri de pe Wall Street, Mehmet Simsek şi Hafize Gaye Erkan, în posturile de ministru al Finanţelor, respectiv de guvernator al Băncii Centrale a Turciei. Noua echipă de tehnocraţi a început să elimine măsurile neortodoxe adoptate anterior şi care sunt considerate vinovate pentru alungarea investitorilor străini şi provocarea unui şir de crize monetare.

În prezent, Erdogan pare mulţumit de noua sa echipă economică şi recent a declarat că economia turcă “ar putea intra în curând într-un ciclu virtuos” de dezinflaţie şi apreciere a lirei”.”Vom câştiga încrederea investitorilor cu politicile noastre sănătoase şi reforme structurale”, a mai spus preşedintele Turciei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Nov. 2026, 12:16
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
16 Nov. 2026, 12:16 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Directorul general interimar al Energocom, Eugeniu Buzatu, a evitat să răspundă întrebărilor jurnaliștilor cu privire la emisiunile corporative (atragerea unui împrumut de la pe piața de capital n.a), în condițiile în care în vara anului curent compania a creditat statul cu 361 de milioane de lei. Întrebat de ce societatea intenționează să se împrumute de pe piața de capital, după ce anterior a investit sume importante în titluri de stat, Buzatu le-a cerut reprezentanților presei să transmită întrebările în scris.

„Orice întrebări, dacă mai aveți suplimentar, vă rog frumos să ne scrieți”, a răspuns Buzatu, fără să ofere explicații pe fondul subiectului.

Jurnaliștii au încercat să afle cum se explică intenția Energocom de a emite obligațiuni corporative, în condițiile în care compania a plasat anterior bani în valori mobiliare de stat. Întrebările au vizat inclusiv o eventuală legătură dintre aceste operațiuni financiare și tariful la gazele naturale, însă directorul nu a oferit un răspuns concret în schimbul de replici dintre acesta și jurnalist.

Subiectul apare după ce s-a aflat că Energocom a investit 361 de milioane de lei în valori mobiliare de stat în primul semestru al anului 2026, fără ca societatea să facă publice detalii privind maturitatea instrumentelor financiare și randamentele obținute.

Anterior, în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la Jurnal TV, Buzatu a confirmat efectuarea unor plasamente temporare, dar a refuzat să precizeze pentru ce perioadă au fost investiți banii și ce dobânzi a încasat compania.

„Am făcut acest plasament temporar”, a declarat atunci șeful Energocom, precizând că este vorba despre perioade scurte.

Întrebat despre durata exactă a investițiilor, acesta a invocat caracterul intern al operațiunilor financiare.

„Cu referire la aspectele respective, eu nu vă pot comunica lucrurile astea. Sunt chestii trezoreriale, interne”, a explicat Buzatu.

Întrebările privind gestionarea resurselor financiare ale Energocom apar într-un context sensibil pentru consumatori, după ce compania a solicitat majorarea tarifului reglementat la gazele naturale de la 14,41 lei la 20,93 lei pentru un metru cub, cu TVA inclus.

Totodată, Energocom a anunțat semnarea unui memorandum pentru explorarea posibilității de a emite obligațiuni corporative. Compania a precizat anterior că eventuala finanțare ar urma să fie destinată diversificării surselor de capital și susținerii proiectelor investiționale, nu achiziției de gaze naturale, și că inițiativa nu ar avea impact asupra tarifelor.

Discuțiile despre transparența financiară a companiei vin și pe fundalul veniturilor conducerii Energocom. Potrivit declarației de avere pentru anul 2025, Eugeniu Buzatu a încasat aproape 1,2 milioane de lei din salariu, sporuri și premii, la care s-au adăugat aproximativ 36.000 de lei în diurne și peste 14.000 de lei în tichete de masă.