Turcia strivită de inflație: Banca centrală a majorat dobânda de politică monetară la 40%

Banca Turciei a decis joi să majoreze dobânda de politică monetară cu 500 de puncte de bază, până la 40%, acesta fiind cel mai ridicat nivel înregistrat de la venirea la putere a lui Recep Tayyip Erdogan, informează AFP, citată de Agerpres.

Majorarea decisă de Banca Turciei este cu mult peste estimările pieţei, care miza pe o majorare cu 250 de puncte de bază. Instituţia a explicat într-un comunicat de presă că “nivelul actual al înăspririi monetare este semnificativ mai aproape de nivelul cerut pentru a stabili un curs dezinflaţionist. În consecinţă, ritmul înăspririi monetare va încetini iar ciclul de înăsprire va fi finalizat într-o perioadă mai scurtă de timp”.

De la alegerile prezidenţiale din luna mai, care l-au reconfirmat la putere pe preşedintele Erdogan, noua echipă de la conducerea Băncii Centrale a Turciei şi de la Ministerul Economiei a dus dobânda de referinţă de la 8,5% până la 40%, în încercarea de a controla o inflaţie care luna trecută a fost de 61,36%, conform cifrelor oficiale.

Potrivit economiştilor, necesitatea de a duce costul creditului la cel mai ridicat nivel de la venirea la putere a lui Recep Tayyip Erdogan indică amploarea crizei prin care trece Turcia ca urmare a politicilor șefului statului.

Spre deosebire de teoriile economice clasice, preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a susţinut mult timp că dobânzile ridicate favorizează inflaţia. În consecinţă, Erdogan a presat Banca Centrală a Turciei să reducă dobânda de politică monetară pentru a susţine producţia şi exporturile.

Însă dobânzile mici au alimentat inflaţia care în luna octombrie a anului trecut a urcat până la un nivel de 85%. În paralel, lira turcă s-a prăbuşit pe măsură ce turcii au încercat să îşi protejeze economiile prin cumpărarea de dolari şi aur.

După câştigarea alegerilor prezidenţiale, în luna mai a acestui an, Erdogan şi-a schimbat punctul de vedere şi a numit doi foşti bancheri de pe Wall Street, Mehmet Simsek şi Hafize Gaye Erkan, în posturile de ministru al Finanţelor, respectiv de guvernator al Băncii Centrale a Turciei. Noua echipă de tehnocraţi a început să elimine măsurile neortodoxe adoptate anterior şi care sunt considerate vinovate pentru alungarea investitorilor străini şi provocarea unui şir de crize monetare.

În prezent, Erdogan pare mulţumit de noua sa echipă economică şi recent a declarat că economia turcă “ar putea intra în curând într-un ciclu virtuos” de dezinflaţie şi apreciere a lirei”.”Vom câştiga încrederea investitorilor cu politicile noastre sănătoase şi reforme structurale”, a mai spus preşedintele Turciei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lira #dobinda #Turcia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dominanţa Chinei asupra pământurilor rare nu se va reduce prea uşor, în ciuda speranţelor că ţara va acorda mai multe licenţe de export pentru SUA şi Europa, notează FT, citat de Ziarul Financiar.

Trei companii chineze listate la bursa din Shenzhen au anunţat în această lună că Beijingul le-a aprobat exporturile de magneţi, materiale esenţiale pentru industria auto, apărare, semiconductori şi alte produse industriale.

În Europa, asociaţiile din industria auto au afirmat că, în cazul magneţilor şi al pământurilor rare, licenţele de export din China sunt valabile cel mult şase luni.

Diversificarea surselor de resurse naturale rare în afara Chinei este probabil „extrem de dificilă” şi, în cel mai bun caz, o soluţie pe termen lung, potrivit unei note publicate marţi de Rico Luman, economist principal pentru sectorul de transport şi logistică la banca olandeză ING.

China este liderul incontestabil al lanţului de aprovizionare cu minerale critice, producând aproximativ 60% din oferta mondială de pământuri rare şi procesând aproape 90% din aceasta, ceea ce înseamnă că importă aceste materiale din alte ţări şi le rafinează.

„Europa nu produce deloc astfel de resurse, iar SUA abia au început recent o producţie la scară mică de neodim şi praseodim. Cu toate acestea, ambele regiuni deţin doar o fracţiune din rezervele globale, ceea ce le limitează capacitatea de extindere” a spus Luman.

Deja, producători auto europeni şi companii americane de tehnologie prezente în China au avertizat cu privire la o posibilă penurie în această vară.

China a anunţat controale la export pentru şapte materiale rare la începutul lunii aprilie, după o serie de restricţii mai dure aplicate în ultimii doi ani.

Washingtonul se aştepta la o relaxare a controalelor din aprilie după ce SUA şi China au convenit asupra unei suspendări de 90 de zile a tarifelor la jumătatea lunii mai. După discuţiile comerciale de la Londra din această săptămână, oficialii americani au indicat că Beijingul va permite în curând mai multe exporturi de pământuri rare.

China a aprobat „un anumit număr” de permise de export pentru pământuri rare şi produse aferente, a declarat joi un purtător de cuvânt al ministerului comerţului, adăugând că ţara va continua să intensifice aprobarea cererilor de licenţe.