Turcia strivită de inflație: Banca centrală a majorat dobânda de politică monetară la 40%

23 Nov. 2023, 15:28
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
23 Nov. 2023, 15:28 // Actual //  bani.md

Banca Turciei a decis joi să majoreze dobânda de politică monetară cu 500 de puncte de bază, până la 40%, acesta fiind cel mai ridicat nivel înregistrat de la venirea la putere a lui Recep Tayyip Erdogan, informează AFP, citată de Agerpres.

Majorarea decisă de Banca Turciei este cu mult peste estimările pieţei, care miza pe o majorare cu 250 de puncte de bază. Instituţia a explicat într-un comunicat de presă că “nivelul actual al înăspririi monetare este semnificativ mai aproape de nivelul cerut pentru a stabili un curs dezinflaţionist. În consecinţă, ritmul înăspririi monetare va încetini iar ciclul de înăsprire va fi finalizat într-o perioadă mai scurtă de timp”.

De la alegerile prezidenţiale din luna mai, care l-au reconfirmat la putere pe preşedintele Erdogan, noua echipă de la conducerea Băncii Centrale a Turciei şi de la Ministerul Economiei a dus dobânda de referinţă de la 8,5% până la 40%, în încercarea de a controla o inflaţie care luna trecută a fost de 61,36%, conform cifrelor oficiale.

Potrivit economiştilor, necesitatea de a duce costul creditului la cel mai ridicat nivel de la venirea la putere a lui Recep Tayyip Erdogan indică amploarea crizei prin care trece Turcia ca urmare a politicilor șefului statului.

Spre deosebire de teoriile economice clasice, preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a susţinut mult timp că dobânzile ridicate favorizează inflaţia. În consecinţă, Erdogan a presat Banca Centrală a Turciei să reducă dobânda de politică monetară pentru a susţine producţia şi exporturile.

Însă dobânzile mici au alimentat inflaţia care în luna octombrie a anului trecut a urcat până la un nivel de 85%. În paralel, lira turcă s-a prăbuşit pe măsură ce turcii au încercat să îşi protejeze economiile prin cumpărarea de dolari şi aur.

După câştigarea alegerilor prezidenţiale, în luna mai a acestui an, Erdogan şi-a schimbat punctul de vedere şi a numit doi foşti bancheri de pe Wall Street, Mehmet Simsek şi Hafize Gaye Erkan, în posturile de ministru al Finanţelor, respectiv de guvernator al Băncii Centrale a Turciei. Noua echipă de tehnocraţi a început să elimine măsurile neortodoxe adoptate anterior şi care sunt considerate vinovate pentru alungarea investitorilor străini şi provocarea unui şir de crize monetare.

În prezent, Erdogan pare mulţumit de noua sa echipă economică şi recent a declarat că economia turcă “ar putea intra în curând într-un ciclu virtuos” de dezinflaţie şi apreciere a lirei”.”Vom câştiga încrederea investitorilor cu politicile noastre sănătoase şi reforme structurale”, a mai spus preşedintele Turciei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Aug. 2026, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 16:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.