O renumită destinație le taie cheful moldovenilor! Majorare spectaculoasă a taxelor turistice

În Grecia, veniturile din taxa de cazare impusă hotelurilor, camerelor de închiriat și închirierilor pe termen scurt sunt în creștere, potrivit bugetului pentru 2024, scrie Kathimerini.

Acestea ar urma să crească cu 192% anul viitor, datorită extinderii măsurii “taxei de reziliență” la proprietățile care sunt închiriate prin intermediul unor platforme precum Airbnb, Booking.com etc. Această sumă va ajunge la 392 de milioane de euro, de la 134 de milioane de euro estimate pentru 2023.

Cea mai mare parte va proveni din închirierea pe termen scurt, precum și din modificarea baremului existent. Taxa va crește de la 4 euro pe noapte de cazare pentru hotelurile de cinci stele, la 10 euro.

Suma majorată va fi plătită în lunile martie-octombrie, în timp ce pentru lunile noiembrie-februarie va fi limitată la nivelurile actuale pentru categoria de mai sus.

Potrivit proiectului de lege aflat în consultare publică, taxa de ședere este redenumită acum în mod oficial “taxa de reziliență la criza climatică”.

Aceasta va fi impusă pe utilizare zilnică și pe cameră sau apartament, în lunile martie-octombrie, după cum urmează: pentru unitățile principale de cazare în hoteluri de una până la două stele, la 1,50 euro pe noapte, la trei stele la 3 euro, la patru stele la 7 euro și la cinci stele la 10 euro; pentru proprietățile disponibile prin închiriere pe termen scurt, taxa va crește la 1,50 euro – totuși, dacă proprietățile disponibile pentru închiriere pe termen scurt sunt case individuale de peste 80 de metri pătrați, taxa va ajunge la 10 euro; pentru cazarea în regim de self-catering și vilele mobilate va fi de 10 euro.

Pentru lunile noiembrie-februarie, în funcție de categoria de hoteluri, taxa va fi cuprinsă între 0,5 și 4 euro, așa cum se întâmplă și în prezent. Sumele pentru vile și pentru contractele de închiriere pe termen scurt vor fi stabilite în mod corespunzător.

Pe baza datelor Autorității Independente pentru Venituri Publice (AADE), începând cu ianuarie 2024, cele 168.819 proprietăți înregistrate în registrul proprietăților de închiriere pe termen scurt vor plăti, prin urmare, sume cuprinse între 1,5 și 10 euro pe noapte de cazare. Registrul proprietăților arată, de asemenea, că cele 168.819 proprietăți aparțin unui număr total de 107.719 persoane fizice și întreprinderi.

Grecia este una dintre destinațiile turistice preferate de moldoveni. În ianuarie septembrie 18 mii de turiști au ajuns în Grecia, cu o pondere de 6,2% din totalul turiștilor care și-au petrecut vacanța în străinătate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernele regionale din Germania solicită atenuarea interdicției impuse de Uniunea Europeană privind producerea și utilizarea motoarelor cu ardere internă începând cu anul 2035. Potrivit publicației Der Spiegel, premierii celor 16 landuri germane au adoptat o rezoluție comună la conferința de la Mainz, în care avertizează că o interdicție totală, aplicată fără perioadă de tranziție, ar putea afecta grav industria auto germană și competitivitatea acesteia.

„Un interdicție rigidă privind utilizarea motoarelor cu ardere internă din 2035, fără a ține cont de fezabilitatea ei practică, ar pune în pericol competențele industriale-cheie și rolul Germaniei ca centru auto european, dar și acceptarea publică a mașinilor electrice în ansamblu”, se arată în document.

Premierii de landuri recunosc totuși că viitorul aparține electromobilității, însă insistă asupra unei perioade de tranziție după 2035, care să permită adaptarea industriei și protejarea locurilor de muncă.

„Mă bucur că am ajuns la momentul sincerității înainte ca totul să se blocheze. Este clar că nu se poate trece complet la electricitate în doar zece ani”, a declarat premierul landului Saxonia, Michael Kretschmer. El a adăugat că nimeni nu ar trebui să se teamă că va fi obligat să renunțe la mașina sa cu motor clasic în 2035.

Inițiativa landurilor germane vine în contextul unei presiuni crescânde asupra Bruxellesului de a reevalua calendarul de interzicere a motoarelor cu ardere internă, în condițiile în care mai multe state membre cer o abordare mai flexibilă și tehnologic neutră, care să includă și combustibilii sintetici.