O renumită destinație le taie cheful moldovenilor! Majorare spectaculoasă a taxelor turistice

În Grecia, veniturile din taxa de cazare impusă hotelurilor, camerelor de închiriat și închirierilor pe termen scurt sunt în creștere, potrivit bugetului pentru 2024, scrie Kathimerini.

Acestea ar urma să crească cu 192% anul viitor, datorită extinderii măsurii “taxei de reziliență” la proprietățile care sunt închiriate prin intermediul unor platforme precum Airbnb, Booking.com etc. Această sumă va ajunge la 392 de milioane de euro, de la 134 de milioane de euro estimate pentru 2023.

Cea mai mare parte va proveni din închirierea pe termen scurt, precum și din modificarea baremului existent. Taxa va crește de la 4 euro pe noapte de cazare pentru hotelurile de cinci stele, la 10 euro.

Suma majorată va fi plătită în lunile martie-octombrie, în timp ce pentru lunile noiembrie-februarie va fi limitată la nivelurile actuale pentru categoria de mai sus.

Potrivit proiectului de lege aflat în consultare publică, taxa de ședere este redenumită acum în mod oficial “taxa de reziliență la criza climatică”.

Aceasta va fi impusă pe utilizare zilnică și pe cameră sau apartament, în lunile martie-octombrie, după cum urmează: pentru unitățile principale de cazare în hoteluri de una până la două stele, la 1,50 euro pe noapte, la trei stele la 3 euro, la patru stele la 7 euro și la cinci stele la 10 euro; pentru proprietățile disponibile prin închiriere pe termen scurt, taxa va crește la 1,50 euro – totuși, dacă proprietățile disponibile pentru închiriere pe termen scurt sunt case individuale de peste 80 de metri pătrați, taxa va ajunge la 10 euro; pentru cazarea în regim de self-catering și vilele mobilate va fi de 10 euro.

Pentru lunile noiembrie-februarie, în funcție de categoria de hoteluri, taxa va fi cuprinsă între 0,5 și 4 euro, așa cum se întâmplă și în prezent. Sumele pentru vile și pentru contractele de închiriere pe termen scurt vor fi stabilite în mod corespunzător.

Pe baza datelor Autorității Independente pentru Venituri Publice (AADE), începând cu ianuarie 2024, cele 168.819 proprietăți înregistrate în registrul proprietăților de închiriere pe termen scurt vor plăti, prin urmare, sume cuprinse între 1,5 și 10 euro pe noapte de cazare. Registrul proprietăților arată, de asemenea, că cele 168.819 proprietăți aparțin unui număr total de 107.719 persoane fizice și întreprinderi.

Grecia este una dintre destinațiile turistice preferate de moldoveni. În ianuarie septembrie 18 mii de turiști au ajuns în Grecia, cu o pondere de 6,2% din totalul turiștilor care și-au petrecut vacanța în străinătate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală a Iranului susține că țara dispune de suficiente rezerve valutare pentru a face față presiunilor economice generate de sancțiunile americane și este pregătită să injecteze până la 2 miliarde de dolari pe piața valutară pentru a stabiliza rialul. Declarația a fost făcută marți de guvernatorul instituției.

„Iranul are valută și are suficientă”, a transmis Hemmati, într-un mesaj adresat inclusiv președintelui SUA. Potrivit acestuia, Banca Centrală continuă să încaseze venituri în valută și dispune de rezerve interne și alte surse financiare, ale căror detalii nu pot fi făcute publice.

Oficialul a anunțat că banca este pregătită, dacă va fi necesar, să scoată pe piață până la 2 miliarde de dolari pentru a calma volatilitatea cursului de schimb. Săptămâna trecută, instituția ar fi intervenit deja cu aproximativ 500 de milioane de dolari.

De la începutul anului iranian, pe 21 martie, autoritățile au furnizat peste 18 miliarde de dolari pentru finanțarea importurilor, inclusiv alimente, medicamente, furaje și materii prime pentru industrie.

Mesajul Băncii Centrale vine într-un moment dificil pentru economia iraniană. Rialul a coborât în august la un minim istoric, depășind pragul de 2 milioane de riali pentru un dolar, în timp ce inflația anuală a ajuns la 66% în iulie.

Hemmati a recunoscut că sancțiunile și efectele conflictului au înrăutățit situația economică și nivelul de trai al populației, dar a respins scenariile privind un colaps al economiei.

„Condițiile economice și gestionarea traiului au devenit dificile, dar colapsul nu s-a produs și nu se va produce”, a declarat guvernatorul Băncii Centrale, calificând scenariile privind prăbușirea economiei drept „război psihologic”.

Declarațiile vin după ce secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, a afirmat că Iranul resimte efectele sancțiunilor și „pierde economic”. Washingtonul a intensificat în ultimele luni presiunea financiară asupra Teheranului și a avertizat că inclusiv entitățile care continuă să facă afaceri cu Iranul riscă sancțiuni americane.