Financial Times l-a desemnat pe Macron „politicianul anului 2023”

Janan Ganesh, editorialist pentru Financial Times, principalul cotidian economic din Europa, tocmai l-a numit pe Emmanuel Macron „politicianul anului”. Chiar dacă, glumește el, alegerea în acest domeniu s-a dovedit a fi la fel de limitată precum Oscarurile din 2012 (care, în lipsă de ceva mai bun, l-au încununat pe Artistul de Michel Hazanavicius), scrie L’Express.

Motivul acestei laude: Reforma Pensiilor. În Franța, aceasta rămâne asociată cu o uriașă revoltă populară și cu una dintre cele mai semnificative demonstrații din mai 1968. „Majoritatea președinților ar fi abandonat sau ar fi înmuiat reforma. Aceasta nu a făcut-o. Rezultatul? Amărăciune persistentă, dar și finanțele publice puțin mai sustenabile”, subliniază jurnalistul britanic Janan Ganesh.

Potrivit acestui specialist în politică internațională, această obstinație a lui Emmanuel Macron împotriva opiniei dominante din țara sa poate fi comparată cu mari precedente istorice.

„De la ușa deschisă a Angelei Merkel către refugiați sau chiar de la confruntarea lui Margaret Thatcher cu sindicatele miniere, nu-mi amintesc o manifestare a voinței executivului comparabilă cu planul său de pensionare. Motivul central al lui Macron a fost rezistența la presiuni externe, fie că renunță la partenerul său sau lucrează în cadrul sistemului tradițional de partide din Republica a cincea. Liderii occidentali au nevoie de niște încăpățânare de acest fel”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#politician #Macron #top

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom