Oficial nu ne merge bine! Gaură de miliarde de lei bugetul asigurărilor sociale. Statul varsă saci cu bani

Astăzi, Parlamentul Republicii Moldova a votat în prima lectură proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2024. Un număr de 79 de deputați au susținut proiectul, care prevede o creștere de 10% a veniturilor și cheltuielilor în comparație cu anul 2023.

Pentru anul viitor, veniturile estimate ale bugetului asigurărilor sociale de stat sunt de 42,7 miliarde de lei, reprezentând o creștere de 10% față de anul precedent. Acestă creștere va determina o pondere a veniturilor în PIB de 12,5%. Ministerul Muncii și Protecției Sociale a indicat că resursele generale ale bugetului asigurărilor sociale de stat vor reprezenta 56,9%, iar transferurile de la bugetul de stat – 43,1%.

De asemenea, cheltuielile estimate pentru 2024 sunt de 42,7 miliarde de lei, o creștere de 10,3% față de cheltuielile aprobate pentru 2023, ceea ce va menține ponderea cheltuielilor în PIB la 12,5%.

Proiectul de lege prevede acordarea unor noi prestații sociale în 2024, cum ar fi indemnizația unică pentru perioada de încredințare a copilului adoptabil și indemnizații pentru creșterea copiilor adoptați sau luați în plasament. De asemenea, sunt planificate cheltuieli pentru extinderea numărului de zile pentru indemnizația parentală și majorarea indemnizației unice la nașterea copilului.

O atenție deosebită este acordată protecției persoanelor în etate, cu o pondere de 67,5% din totalul cheltuielilor estimate, iar pentru persoanele cu dizabilități, sunt planificate cheltuieli în valoare de 5 miliarde de lei, reprezentând 11,7% din totalul cheltuielilor.

Proiectul de lege va fi supus dezbaterilor în plenul Parlamentului în a doua lectură, urmând a fi adoptat în urma discuțiilor și eventualelor amendamente propuse de deputați.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#asigurări sociale #buget #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.