În plină iarnă prețul gazului a ajuns la 350 dolari per mia de metri cubi. Motiv de reducere a tarifelor în Moldova?

Prețul gazului a ajuns, la ora editării știrii – 4:30, la 350 dolari per mia de metri cubi, față de 376 dolari în dimineața zilei de astăzi, potrivit datelor TTF.

În prezent, prețul metrului cub de gaz pentru populație este de 18,07 lei și s-a redus la începutul lunii iunie 2023 de la 29,27 lei metrul cub.

Ministrul Energiei din Republica Moldova, Victor Parlicov, a anunțat, la sfârșitul anului trecut, că există posibilitatea ca începând cu luna mai, Chișinăul să reia achiziția de gaze de la Gazprom. Această decizie vine în contextul în care Gazprom a limitat unilateral volumul de gaze furnizate la 5,7 milioane de metri cubi, volum care este redirecționat regiunii transnistrene.

„Chiar dacă prețul așteptat (380 USD prețul estimat de la Gazprom n.a), vom evalua dacă Gazprom poate oferi gaze la un preț competitiv și avantajos pentru noi”, a declarat Parlicov, evidențiind caracterul pragmatic al deciziei care va fi luată în această privință.

Energocom a semnat un contract de vânzare-cumpărare a gazelor naturale cu SA „Moldovagaz”, destinat să acopere necesarul consumatorilor de pe malul drept al râului Nistru.

Conform prevederilor contractului, se estimează că SA Energocom va livra aproximativ 451 milioane de metri cubi de gaze naturale în perioada ianuarie-aprilie 2024, la un preț inițial de 550 EUR/1000 m3 (echivalentul a 609 dolari n.a), cu posibilitatea ulterioară de ajustare în scădere. Această inițiativă vine în sprijinul obiectivului de a asigura o sursă stabilă de gaze naturale pentru consumatorii din zonă.

În ceea ce privește reducerea tarifului pentru consumatorii casnici, Parlicov a spus că deocamdată trebuie recuperate devierile financiare de la Moldovagaz (circa 600 milioane de lei n.a) și consumat gazul scump cumpărat pe timpul când ministrul Andrei Spînu deținea și portofoliul energiei de la Guvern.

În prezent, tariful pentru consumatorii casnici este de 18,07 lei per metrul cub, însă pe perioada sezonului de încălzire, din noiembrie 2023 până în aprilie 2024, populația beneficiază de compensații. Or, tariful variază de la 12 lei la 17 metrul cub, în funcție de gradul de vulnerabilitate energetică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tarif #Energocom #gaz #reducere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.