Ce avere are noua șefă de la Banca Națională a Moldovei, Anca Dragu

Anca Dragu, guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei a fost învestită în funcție în data de 22 decembrie 2023, după ce a fost demis din funcție Octavian Armașu. BANI.MD a prospectat ultima declarație de avere depusă, în România, în anul 2022, la USR – partidul din care a face parte și pe listele căruia a deținut funcția de senatoare la București.

Astfel, Anca Dragu, împreună cu soțul său deține deține 11 terenuri intravilane, procurate între anii 2001 – 2020. Valoarea cărora nu este specificată.

Guvernatoarea are o casă de locuit cu o suprafață de 109 metri pătrați dobândită în anul 2001, iar împreună cu soțul Marius Dragu deține în proprietate cinci apartamente. Cel mai mare are o suprafață de 145 de metri pătrați și a fost cumpărat în anul 2009, iar cel mai mic are o suprafață de 32 de metri pătrați. Două dintre apartamente le dă în chirie de unde a încasat 126,7 mii RON (echivalentul a aproape jumătate de milion de lei moldovenești), iar soțul pentru un apartament dat închirie a avut un venit de 20,4 mii RON (79,7 mii de lei moldovenești).

Anca Dragu are o Mazda 6 cumpărată în 2022.

În anul depunerii declarației pe venit, Anca Dragu avea conturi bancare pe care păstra 857,3 mii RON (echivalentul a 3,3 milioane de lei moldovenești) și 249,6 mii de euro.

Marius Dragu este director la două companii, iar la alta este administrator.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dragu #declaratie #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Scumpirea îngrășămintelor NPK lovește din nou fermierii moldoveni, potrivit unei analize semnate de economistul Iurie Rija. După doi ani de stabilitate relativă, piața îngrășămintelor complexe de tip NPK (azot–fosfor–potasiu) se confruntă din nou cu o creștere accentuată a prețurilor. Conform datelor Băncii Mondiale, indicele global al prețurilor la îngrășăminte a crescut cu aproximativ 15% în primul trimestru din 2025, impulsionat de cererea ridicată și de limitările de ofertă. În special, fertilizanții pe bază de fosfați și potasă au înregistrat scumpiri semnificative: DAP +40%, iar potasa a ajuns la 350–360 dolari pe tonă, cu 21% mai mult decât în 2024. Ca urmare, prețul mediu global al NPK a urcat în trimestrul III 2025 la 700–800 dolari pe tonă, echivalentul a 13–14 lei/kg, depășind nivelurile din 2023–2024.

Republica Moldova, care nu produce îngrășăminte și depinde integral de importuri, a resimțit imediat efectul scumpirilor. După un an 2023 favorabil, când prețul mediu de import scăzuse la 11,49 lei/kg (–35%) iar volumul importurilor crescuse la aproximativ 57.000 tone, în 2025 trendul s-a inversat brusc: prețul mediu al NPK a urcat la 13,11 lei/kg (+22% față de 2024), iar importurile totale s-au prăbușit la 23.283 tone (–33% față de 2024). „Scumpirea bruscă a redus capacitatea fermierilor de a achiziționa volumele necesare. Mulți agricultori au fost nevoiți să reducă dozele sau să amâne fertilizarea culturilor”, explică economistul Iurie Rija.

Piața locală a rămas concentrată în mâinile a trei mari importatori, care au controlat două treimi din totalul livrărilor din primele nouă luni ale anului. „Agrostoc” a fost lider, cu 6.694 tone (29%), urmat de „Carvidon-Trade” cu 6.100 tone (26%) și „Piramida-Market” cu 2.501 tone (11%). Împreună, acestea au livrat circa 66% din totalul NPK importat în Republica Moldova.

Deși Rusia rămâne principalul furnizor de îngrășăminte pentru piața moldovenească, cota sa s-a redus semnificativ – de la 94% în 2022 la 65% în 2025 –, un semn pozitiv al diversificării surselor. În 2025, Emiratele Arabe Unite au intrat puternic pe piață, ocupând locul al doilea cu 3.383 tone (14,5%) la un preț mediu competitiv de 10,40 lei/kg, iar România s-a situat pe locul al treilea cu 3.327 tone (14,3%), la un preț mai ridicat de 13,96 lei/kg.

Economistul Iurie Rija avertizează că piața îngrășămintelor din Republica Moldova rămâne vulnerabilă la șocurile externe, în lipsa producției interne și a rezervelor strategice. „Creșterea prețurilor la NPK riscă să afecteze randamentele agricole în 2026, mai ales în rândul fermierilor mici. O soluție ar fi consolidarea mecanismelor de achiziții comune și stimularea diversificării surselor de aprovizionare”, conchide el.