Cum a reuşit unul dintre cei mai excentrici presedinţi ai lumii să convingă FMI să îi dea 5 mld. împrumut

Argentina, una dintre ţările cu cele mai problematice situaţii economice din lume, este pe cale să primească din partea FMI 4,7 miliarde de dolari. Decizia FMI este cel puţin surprinzătoare, ţinând cont de faptul că ţara condusă de Javier Milei n-a reuşit în trecut să ramburseze împrumuturile anterioare, scrie Financial Times.

Banii includ o tranşă de 3,3 miliarde de dolari din împrumut care trebuia să fie plătită în noiembrie, dar care a fost întârziată de învestirea lui Milei în decembrie, şi 1,4 miliarde de dolari pe care FMI a fost de acord să îi plătească înainte de termen. Împrumutul poate reprezenta un colac de salvare pentru ambiţioasele tranşe de reforme pe care Milei le pregăteşte în speranţa că aduce Argentina către zona de stabilitate economică.

Rezervele de valută forte ale Argentinei s-au evaporat pe fondul celei mai grave crize economice din ultimele două decenii. Guvernul se bazează pe plăţile efectuate de FMI pentru a rambursa fondul pentru banii împrumutaţi anterior în cadrul programului – care a fost lansat pentru prima dată în 2018 şi refinanţat în 2022 – cu rambursări în valoare de peste 2,7 miliarde de dolari care vor trebui efectuate până la 1 februarie.

Dacă Argentina se va confrunta din nou cu imposibilitatea de ramburs a acestora, situaţia ar putea transmite o undă de şoc pe pieţe şi ar diminua încrederea şi aşa scăzută în capacitatea de redresare a ţării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Argentina #imprumut #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.