Kremlinul râde de sancțiunile occidentale: Tehnologia SUA continuă să intre în Rusia pentru războiul din Ucraina

În urma invaziei Rusiei în Ucraina din februarie 2022, o coaliție occidentală de aliați a impus sancțiuni care restricționează vânzarea anumitor bunuri către Rusia, inclusiv tehnologii militare avansate. Cu toate acestea, cercetările recente efectuate de Institutul de Cercetări Ucrainean KSE și grupul internațional Yermak-McFaul arată că tehnologiile occidentale continuă să reprezinte aproape jumătate din importurile rusești de componente critice și bunuri militare prioritare în primele trei trimestre ale anului 2023.

Aceste produse, utilizate în echipamente militare precum drone, radiouri, rachete și vehicule blindate, sunt concepute de companii cu sediul în țările coaliției occidentale, dar sunt fabricate și distribuite în străinătate, dificultând astfel controlul. Importurile rusești de componente critice au totalizat peste 22 de miliarde de dolari în primele zece luni ale anului 2023.

Produsele din SUA, provenite de la companii precum Intel, Analog Devices, Advanced Micro Devices și Texas Devices, au reprezentat a doua cea mai mare pondere a bunurilor militare (27%) și componentelor critice (19%) din Rusia, după China. Cu toate că aceste companii au afirmat că au încetat comerțul cu Rusia în urma războiului și respectă sancțiunile, cercetarea arată că produsele lor continuă să ajungă în echipamentele militare rusești.

Totodată, studiul a evidențiat o creștere semnificativă a importurilor rusești de mașini-unelte avansate critice pentru producția militară. Importurile de mașini de „control numeric pe computer” au înregistrat o creștere de 88%, ajungând la 189 de milioane de dolari între ianuarie și octombrie 2023, majoritatea provenind din țările coaliției occidentale. Aceste mașini sunt esențiale în producția de componente pentru industria aerospațială, auto și de apărare. Importurile Rusiei în această categorie au devenit mai dificil de realizat și mai costisitoare în urma sancțiunilor impuse de SUA și UE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sanctiuni #occident #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.