Mașini electrice, probleme pe timp de iarnă. Cele 5 lucruri pe care trebuie să le știi

Într-un studiu exclusiv publicat de compania canadiană Recurrent, se arată că vehiculele electrice (EV) se confruntă cu provocări semnificative în condiții de iarnă, aducând în prim plan scăderea semnificativă a autonomiei și timpului de încărcare în această perioadă. Acest aspect devine crucial în contextul pregătirilor pentru alegerile prezidențiale din 2024, unde se observă un interes crescut pentru vehiculele electrice în diverse regiuni, scrie The Star.

Studiul, care a analizat peste 10.000 de mașini din SUA, inclusiv 18 modele populare de vehicule electrice, evidențiază că, în medie, aceste mașini își mențin doar 70% din autonomie în condiții de îngheț. Datele au inclus variabile complexe precum teren denivelat, viteze variabile și îmbătrânirea bateriilor vehiculelor.

Daniel Breton, președintele și CEO al Electric Mobility Canada, a subliniat că nu doar vehiculele electrice sunt afectate de condițiile meteorologice reci. Majoritatea mașinilor electrice pierd între 10% și 50% din autonomie în temperaturi între 0°C și -40°C, în timp ce mașinile pe benzină pierd 15% din autonomie la -7°C.

Studiul arată că încărcarea vehiculelor electrice poate dura cu 10 până la 50% mai mult timp în condiții de frig, în funcție de model. Factori precum încetinirea reacțiilor chimice și fizice în baterii și necesitatea de a încălzi interiorul mașinii contribuie la această creștere a timpului de încărcare.

Pentru a minimiza aceste probleme, șoferii de vehicule electrice sunt sfătuiți să își „precondiționeze” mașina, încălzind-o în timp ce încă se încarcă, și să utilizeze cu înțelepciune funcții precum încălzitoarele pentru scaune și volan încălzit pentru a conserva energia bateriei. De asemenea, studiul subliniază că vehiculele electrice echipate cu pompe de căldură pot fi mai eficiente energetic în condiții de iarnă, comparativ cu cele care utilizează încălzitoare rezistive tradiționale.

În contextul acestei cercetări, conducătorii auto și potențialii cumpărători de mașini electrice sunt îndemnați să fie conștienți de provocările specifice iernii și să ia măsuri adecvate pentru a maximiza performanța vehiculului în această perioadă.

#iarna #probleme #Tesla #masini electrice

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Moldova cumpără tot mai mult îngrășăminte ieftine, dar dependența de un singur furnizor crește. Analizele economistului Iurie Rija arată schimbări pe piața fertilizanților în 2026.

Astfel, unele produse s-au ieftinit în pofida scumpirilor internaționale, iar harta furnizorilor a fost redesenată aproape complet.

Una dintre cele mai interesante evoluții este la îngrășămintele complexe NPK. În primele 4,5 luni ale anului, Republica Moldova a importat 22.623 tone, echivalentul a 90% din întreg volumul adus în tot anul 2025. Totuși, prețul mediu a scăzut cu 6%, până la 12,47 lei/kg, în timp ce alte îngrășăminte azotate s-au scumpit.

Datele arată că 61% din toate importurile de NPK au fost concentrate într-o singură lună – aprilie 2026 –, când importatorii au cumpărat și la cel mai bun preț al sezonului.

În același timp, dependența de Rusia a atins un nivel record. Aproape 92% din NPK-ul importat a venit din Federația Rusă, iar diferențele de preț sunt mari. Produsul rusesc a costat 11,06 lei/kg, în timp ce cel din România a ajuns la 21,03 lei/kg, iar unele produse vest-europene au fost de până la șase ori mai scumpe.

O schimbare apare și la sulfatul de amoniu. Dacă în anii precedenți Rusia domina piața moldovenească, în 2026 a dispărut complet din statistici. În locul acesteia, aproape întreaga aprovizionare a fost realizată prin România, însă produsul provine în realitate din China. Potrivit datelor, 99,1% din sulfatul de amoniu importat în primele luni ale anului a avut origine chineză.

Economistul explică faptul că noua filieră logistică – China–România–Republica Moldova – a permis importatorilor să obțină unul dintre cele mai mici prețuri din ultimii ani: 5,91 lei/kg.

La amofos și sulfoamofos, prețurile au rămas practic neschimbate, însă piața și-a schimbat liderii. România și-a redus livrările cu aproape două treimi, Rusia a revenit pe primul loc, iar Serbia a intrat puternic în joc, oferind cel mai ieftin produs dintre sursele importante de aprovizionare.