Parlicov explică de ce au explodat facturile la căldură pentru cei care s-au debranșat de la Termoelectrica

Consumatorii debranșați de la sistemul centralizat de încălzire se confruntă cu facturi mai mari pentru agentul termic, iar Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a identificat mai mulți factori responsabili pentru această situație.

Printre acești factori se numără decizia Primarului Chișinăului de a anula plata compensațiilor de până la 40% din valoarea facturii pentru aproximativ 26 de mii de familii vulnerabile, o acțiune luată în absența unei decizii a Consiliului Municipal. În plus, schimbarea mecanismului de compensare în iarna 2022-23 a dus la alocarea compensațiilor în funcție de categoria de vulnerabilitate atribuită, dar doar pentru cei înregistrați pe compensatii.gov.md.

Gestionarii blocurilor locative au fost acuzați că nu au informat corect întreprinderile termoenergetice cu privire la situația reală din bloc, ceea ce a generat facturi disproporționate pentru consumatori. Desigur, chiar dacă metodologia permite gestionarilor să aplice propriile criterii de distribuire a costurilor între apartamente, această abordare nu s-a aplicat corespunzător.

Ministrul Energiei a subliniat că tariful aprobat de ANRE pentru energia termică în decembrie 2023 a fost mai mare decât în aceeași perioadă a anului precedent. Din cele 26 837 de apartamente debranșate în Chișinău, aproximativ 17 mii nu au primit compensații pentru căldură în acest an, iar situația este similară și în Bălți.

În cadrul unei ședințe, s-a concluzionat că nu există impedimente legale pentru achitarea compensațiilor, iar cei cu erori înregistrate pot solicita corectarea la Ministerul Muncii. Întreprinderile din sectorul energetic au primit indicații să coopereze pentru a corecta facturile greșite.

Consumatorii care își încălzesc apartamentele cu surse alternative sunt îndemnați să se înregistreze pentru compensații pe compensatii.gov.md până pe 25 ianuarie, pentru a beneficia și de compensații retroactive pentru luna ianuarie.

Pe termen lung, soluția propusă este instalarea Punctelor Termice Individuale și schimbarea sistemelor de distribuție a agentului termic, inițiativă susținută de înființarea Centrului Național pentru Energie Durabilă, care va investi în eficiența energetică a sectorului rezidențial începând cu acest an.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#căldură #tarife #termoelectrica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Italia continuă să atragă atenția lumii cu ofertele sale spectaculoase de case la prețul de un euro, dar în spatele acestor anunțuri se ascund costuri uriașe, birocrație sufocantă și lipsa infrastructurii. Deși ideea pare ideală pentru cei care visează la o casă în Toscana sau Sardinia, realitatea este mult mai complicată, arată o analiză realizată de Meduza, Politico și Financial Times.

Italia trece prin cea mai gravă criză demografică din istorie, cu o scădere constantă a populației de peste 16 ani. Rata natalității se află la un nivel minim istoric, iar tinerii educați părăsesc țara în căutarea unor salarii mai bune în alte state europene. Premierul Giorgia Meloni a aprobat un plan de 500.000 de vize pentru muncitori extracomunitari, pentru a compensa lipsa forței de muncă din agricultură și turism. Satele din Sardinia și din sudul Italiei sunt cele mai afectate: școlile și spitalele se închid, magazinele dispar, iar în multe localități singura sursă de venit a rămas turismul sezonier.

Programul „Case pentru un euro” a fost lansat de mai multe comune italiene pentru a repopula zonele depopulate. În teorie, oricine poate cumpăra o casă cu un euro, dar în realitate costurile de renovare pot ajunge la 200.000–600.000 de euro. Majoritatea caselor scoase la vânzare se află în stare avansată de degradare, fără acoperiș, apă sau electricitate. Autoritățile impun cumpărătorilor să restaureze imobilul în termene scurte, iar neîndeplinirea obligațiilor duce la pierderea banilor și la anularea tranzacției. În plus, un euro este doar prețul de pornire la licitație, iar în unele cazuri ofertele finale pornesc de la 6.000 de euro. Cumpărătorii trebuie să depună și un depozit de garanție, care nu este returnat dacă lucrările nu sunt finalizate.

Pentru străini, situația este și mai complicată: achiziția unei case nu oferă drept de rezidență în Italia sau în Uniunea Europeană. După victoria lui Donald Trump în SUA, comuna Ollolai din Sardinia a lansat o campanie pentru atragerea americanilor, promițând o viață liniștită „pe insula paradisului”. Un an mai târziu, niciun imobil nu fusese vândut. Între 2018 și 2024, doar zece case din Ollolai au fost cumpărate și restaurate. Localnicii sperau la un val de nomazi digitali și artiști, însă puțini s-au încumetat să investească zeci de mii de euro într-un sat fără infrastructură.

Există însă și povești cu final fericit. Fotografa spaniolă Ivo Rovira a cumpărat un imobil în Sardinia, l-a restaurat și a deschis un mic restaurant local. „Nu ne simțim turiști, ci armunjini adevărați”, spune ea. Americanii Tam și Gary Holm din Los Angeles au reușit să cumpere o casă în Sicilia după mai multe încercări, investind în total 160.000 de euro. „M-am îndrăgostit de oamenii de aici. Sunt prietenoși, ospitalieri, și orașul, deși mic, e plin de viață”, a declarat Holm pentru Business Insider.

Deși programul a atras atenția internațională, infrastructura precară, birocrația și costurile ascunse continuă să-i descurajeze pe cumpărători. Economiștii avertizează că depopularea satelor italiene riscă să provoace un nou val de criză economică în regiunile rurale, iar fără investiții serioase, nici măcar casele de un euro nu mai pot salva satele care dispar.