Parlicov explică de ce au explodat facturile la căldură pentru cei care s-au debranșat de la Termoelectrica

Consumatorii debranșați de la sistemul centralizat de încălzire se confruntă cu facturi mai mari pentru agentul termic, iar Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a identificat mai mulți factori responsabili pentru această situație.

Printre acești factori se numără decizia Primarului Chișinăului de a anula plata compensațiilor de până la 40% din valoarea facturii pentru aproximativ 26 de mii de familii vulnerabile, o acțiune luată în absența unei decizii a Consiliului Municipal. În plus, schimbarea mecanismului de compensare în iarna 2022-23 a dus la alocarea compensațiilor în funcție de categoria de vulnerabilitate atribuită, dar doar pentru cei înregistrați pe compensatii.gov.md.

Gestionarii blocurilor locative au fost acuzați că nu au informat corect întreprinderile termoenergetice cu privire la situația reală din bloc, ceea ce a generat facturi disproporționate pentru consumatori. Desigur, chiar dacă metodologia permite gestionarilor să aplice propriile criterii de distribuire a costurilor între apartamente, această abordare nu s-a aplicat corespunzător.

Ministrul Energiei a subliniat că tariful aprobat de ANRE pentru energia termică în decembrie 2023 a fost mai mare decât în aceeași perioadă a anului precedent. Din cele 26 837 de apartamente debranșate în Chișinău, aproximativ 17 mii nu au primit compensații pentru căldură în acest an, iar situația este similară și în Bălți.

În cadrul unei ședințe, s-a concluzionat că nu există impedimente legale pentru achitarea compensațiilor, iar cei cu erori înregistrate pot solicita corectarea la Ministerul Muncii. Întreprinderile din sectorul energetic au primit indicații să coopereze pentru a corecta facturile greșite.

Consumatorii care își încălzesc apartamentele cu surse alternative sunt îndemnați să se înregistreze pentru compensații pe compensatii.gov.md până pe 25 ianuarie, pentru a beneficia și de compensații retroactive pentru luna ianuarie.

Pe termen lung, soluția propusă este instalarea Punctelor Termice Individuale și schimbarea sistemelor de distribuție a agentului termic, inițiativă susținută de înființarea Centrului Național pentru Energie Durabilă, care va investi în eficiența energetică a sectorului rezidențial începând cu acest an.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#căldură #tarife #termoelectrica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.