Dezmăț la Chișinău! Slusari îl acuză pe Serebrian de incompetență în problema fermierilor

Fermierii din satele Molovata Nouă, Cocieri, Doroțcaia, Pîrîta și Coșnița se confruntă cu o situație tensionată, pe fondul convocării de către autoritățile transnistrene pentru informări privind taxele vamale și regimul de lucru pe terenurile agricole. Informațiile incomplete furnizate la această întâlnire au generat nemulțumire printre agricultori, iar Alexandr Slusari de la Forța Fermierilor subliniază că oficialii din Chișinău nu aduc claritate asupra procedurii de achitare a acestor „taxe”.

Potrivit lui Slusari, „pisateli” (Oleg Serebrian vicepremierul pentru Reintegrare n.a) a menționat doar despre compensarea acestor taxe, însă nu a dezvăluit că fermierii trebuie să se înregistreze în registrul persoanelor juridice ale Transnistriei, devenind astfel subiecți ai sistemului lor de impozitare, cu toate consecințele ce decurg din acest lucru.

Mai mult, fermierii din Molovata Nouă și Cocieri sunt impuși să traverseze Nistrul cu tractoarele zilnic, trecând prin punctul vamal transnistrean, o măsură considerată absurdă și incomodă. Acest lucru vine în contextul unei presiuni pentru ca agricultorii să treacă în sistemul transnistrean, oferindu-le avantaje precum motorină mai ieftină, acces la irigare cu plată simbolică, gaz și energie electrică aproape gratuite.

Alexandr Slusari a criticat acest demers, descriindu-l ca o „verbovare” a agricultorilor, încercând să-i atragă către sistemul transnistrean și să-i determine să renunțe la legăturile lor cu Republica Moldova. Fermierii se simt abandonați de autoritățile din Chișinău, iar lipsa de acțiuni din partea acestora a creat un sentiment de neîncredere în rândul agricultorilor.

În ciuda promisiunilor făcute de viceprim-ministrul Serebrian la ședința din 25 ianuarie, fermierii au constatat cu dezamăgire că „rezolvarea” prezentată la Dubăsari nu a adus claritate sau protecție pentru comunitatea agricolă. Situația tensionată rămâne nerezolvată, iar fermierii se întreabă de ce statul moldovean nu acționează în interesul și protecția cetățenilor săi și a agenților economici loiali.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Serebrian #transnitria #fermieri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria externă totală a Republicii Moldova a ajuns la 12,398 de miliarde de dolari la sfârșitul anului 2025, în creștere cu 18,2% față de 2024, arată Banca Mondială în raportul „International Debt Report 2026”. Într-un deceniu, suma a crescut cu 6 miliarde 303 milioane de dolari, adică cu 103,4%. În 2015, datoria externă era de 6,095 miliarde de dolari.

Din totalul datoriei externe, 5,035 miliarde de dolari reprezintă datoria publică și cea garantată de stat. Datoria privată fără garanții de stat însuma 4,680 miliarde de dolari, iar cea pe termen scurt, prezentată separat în raport, se ridica la 2,683 miliarde de dolari.

Aproape 90% din datoria publică și cea garantată de stat revenea creditorilor multilaterali, față de care soldul era de 4,495 miliarde de dolari. Raportul indică 981 de milioane de dolari pentru Fondul Monetar Internațional și 922 de milioane pentru Asociația Internațională pentru Dezvoltare, parte a Grupului Băncii Mondiale. Aceste sume reprezintă 21,8% și, respectiv, 20,5% din datoria față de creditorii multilaterali. Alte 2,591 miliarde de dolari reveneau celorlalți creditori din această categorie.

Datoria față de creditorii bilaterali însuma 511 milioane de dolari. Franța avea cea mai mare sumă evidențiată în raport, de 241 de milioane de dolari, urmată de Japonia, cu 131 de milioane. Alți creditori bilaterali aveau de recuperat 140 de milioane de dolari. În componența datoriei publice și garantate de stat mai figurau 29 de milioane de dolari datorate creditorilor privați.

În 2025, datoria externă totală echivala cu 165% din valoarea exporturilor de bunuri și servicii și cu 61% din venitul național brut. Rambursările și dobânzile plătite în contul datoriei externe au reprezentat echivalentul a 18% din exporturi și a 7% din venitul național brut.

Noile angajamente de împrumut față de creditorii oficiali au avut, în medie, o scadență de 31 de ani, o perioadă de grație de doi ani și o dobândă de 3,5%. Pentru creditorii privați, raportul arată că în 2025 nu au existat noi angajamente în categoria analizată.

Banca Mondială încadrează Republica Moldova în categoria economiilor cu venit mediu superior. Fișa de țară indică o populație de 2,4 milioane de locuitori și un venit național brut de 20,344 miliarde de dolari.

#datoria externă #banca Mondială