Fenomenul ciudat al statului în stat dezvăluit de Oleg Tofilat: CFM persecutată și sufocată de ingerințele „justiției”

Oleg Tofilat, directorul CFM care și-a înaintat cererea de demisie, în datata de 29 ianuarie, a explicat, într-o postare pe Facebook, motivele demisiei din fruntea întreprinderii.

În postare, Tofilat a evidențiat trei principale motive care l-au determinat să-și prezinte demisia. În primul rând, el a exprimat îngrijorarea profundă cu privire la continuitatea activităților CFM, subliniind necesitatea de lichiditate și proficientă operațională. Directorul a subliniat că instrumentele corporative de care dispune nu sunt suficiente pentru a satisface aceste condiții, iar măsurile esențiale, cum ar fi capitalizarea și vânzarea activelor ne-operaționale, sunt în responsabilitatea factorilor de decizie politici.

În al doilea rând, Tofilat a adus în discuție incoerența viziunilor dintre politic și corporativ, identificând divergențe esențiale în abordarea întrebărilor privind finanțarea CFM și prioritățile în reforma feroviară. A evidențiat întrebări precum dacă Calea Ferată ar trebui să fie o afacere sau un serviciu de interes public, și ce este prioritar în reforma feroviară – forma sau conținutul.

Cel de-al treilea motiv al demisiei a fost legat de lipsa protecției față de ingerințele adverse ale „justiției” și „organelor de control”. Oleg Tofilat a criticat rapoartele inspecției financiare, catalogându-le între „inepte și criminale”. De asemenea, a menționat prestigia organelor de securitate și anchetă, exprimând nemulțumirea față de lipsa susținerii în revitalizarea întreprinderii.

În încheierea postării, Oleg Tofilat a subliniat că demisia sa vine în contextul în care întreprinderea se află în pericol, iar managerul și factorii de decizie nu pot ajunge la o viziune comună de remediere. El consideră că un manager responsabil este obligat să-și prezinte demisia în astfel de circumstanțe.

Tofilat a promis că va prezenta un raport de activitate în curând, evidențiind reușitele CFM din ultimii trei ani. A mulțumit echipei de management, colectivului de feroviari, consiliului de administrație, partenerilor și tuturor celor care au fost implicați în proiectele de dezvoltare ale CFM.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#demisie #CFM #Tofilat #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.