Suma enormă cheltuită de Donald Trump pe procese în 2023, din donațiile americanilor

Comitetele de campanie ale fostului președinte american Donald Trump au cheltuit peste 52 de milioane de dolari pe bătălii legale în 2023, sau aproximativ 30% din suma pe care au strâns-o. Acesta este un semn clar că prelungirea bătăliilor juridice poate lua o parte semnificativă din resursele care vizează implementarea încercărilor lui Trump de a reveni la Casa Albă, scrie Financial Times.

Costurile legale, detaliate în rapoartele financiare, au depășit cu multe milioane cât au cheltuit grupurile pro-Trump pentru manifestări tradiționale de campanie, cum ar fi publicitate online, consultanță digitală și liste de strângere de fonduri.

În total, grupurile au cheltuit 166 de milioane de dolari.

În ciuda epuizării resurselor financiare ale campaniei, numărul mare de procese i-a oferit și lui Trump ocazia de a strânge bani, au arătat rapoartele.

Fostul președinte american a primit cel mai mare aflux de mici contribuții pe 25 august, după ce s-a predat autorităților din Atlanta sub acuzația că a încercat să răstoarne rezultatele alegerilor prezidențiale din Georgia din 2020.

Au fost făcute aproximativ 85.000 de donații, de aproximativ zece ori mai mult decât primește campania Trump într-o zi obișnuită, adăugând aproape 4,3 milioane de dolari la resursele campaniei. Strângerea de fonduri a crescut și după știrile despre fiecare dintre cele patru cazuri penale aduse de procurori împotriva fostului președinte anul trecut.

În 2023, Trump, președintele american Joe Biden și comitetele lor de acțiune politică asociate au strâns sume comparabile – aproximativ 189 de milioane de dolari, respectiv 202 de milioane de dolari. Dar grupurile lui Biden au 118 milioane de dolari în conturi, în timp ce grupurile lui Trump au doar 66 de milioane de dolari – o diferență egală cu suma cheltuită de acesta din urmă pentru consultanță juridică.

Trump, în special, s-a confruntat cu un proces civil care îi amenință imperiul de afaceri, precum și cu patru dosare penale.

Principalii rivali ai lui Trump și donatorii lor au recunoscut că fostul președinte a transformat cazurile legale împotriva lui în arme politice, în timp ce republicanii s-au adunat în jurul lui.

Singura contestatoare republicană a lui Trump, Nikki Haley, încearcă să se prezinte drept cea mai puternică candidată pentru a-l provoca pe Biden.

Problemele legale ale lui Trump ar putea continua să-l bântuie în alegeri. Potrivit unui sondaj recent Bloomberg/Morning Consult, Trump îl devansează pe Biden în șapte state: Arizona, Georgia, Michigan, Nevada, Carolina de Nord, Pennsylvania și Wisconsin. Dar 53% dintre alegătorii înregistrați care au participat la sondaj au spus că nu l-ar vota pe fostul președinte dacă acesta ar fi găsit vinovat de o infracțiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#procese #SUA #Trump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Partidul Alternativa pentru Germania (AfD), cunoscut pentru orientarea sa de extremă dreaptă, intenționează să repună în funcțiune gazoductul rusesc „Nord Stream” dacă ajunge la guvernare. Declarația a fost făcută de candidata la funcția de cancelar a partidului, Alice Weidel, în cadrul unui congres federal, potrivit publicației Welt.

„Vom relua exploatarea gazoductului Nord Stream, puteți fi siguri de asta”, a afirmat Weidel. De asemenea, ea a promis că, sub conducerea sa, guvernul va demola toate turbinele eoliene, pe care le-a numit „rușinoase”, și va reactiva centralele nucleare. Germania a renunțat definitiv la energia nucleară în 2023.

Anterior, copreședintele AfD, Tino Chrupalla, a cerut, de asemenea, restabilirea funcționării „Nord Stream”. El a acuzat „oponenții independenței energetice a Germaniei” pentru distrugerea gazoductelor și a solicitat investigarea incidentului din 26 septembrie 2022, când explozii au avariat „Nord Stream 1” și o parte din „Nord Stream 2”.

Gazoductele au fost avariate în apele economice ale Suediei și Danemarcei, într-un incident care a generat multiple speculații. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a acuzat „anglo-saxonii” de organizarea sabotajului, afirmând că distrugerea infrastructurii energetice europene le-a fost favorabilă. În schimb, presa germană a vehiculat teoria implicării unor cetățeni ucraineni, sub coordonarea generalului Valeri Zalujnîi, la acel moment comandantul forțelor armate ale Ucrainei.

În urma exploziei, „Nord Stream 1” a fost complet distrus, iar din „Nord Stream 2” a rămas intactă doar una dintre cele două conducte. La momentul incidentului, ambele gazoducte erau nefuncționale: unul era în mentenanță, iar celălalt nu fusese activat din cauza tensiunilor politice generate de recunoașterea de către Kremlin a așa-ziselor republici Donețk și Lugansk.

Alegerile parlamentare anticipate din Germania vor avea loc pe 23 februarie 2025. Principalii rivali ai lui Alice Weidel sunt actualul cancelar Olaf Scholz (SPD), liderul Uniunii Creștin-Democrate, Friedrich Merz, și vicecancelarul Robert Habeck (Alianța 90/Verzii). Potrivit sondajelor, CDU este în frunte cu 30% din intențiile de vot, urmată de AfD cu 20%, în timp ce SPD are doar 17%.

Fondată în 2013, AfD este o formațiune populistă de dreapta, cunoscută pentru pozițiile sale împotriva migrației, critici la adresa Uniunii Europene și susținerea unor relații economice și politice mai apropiate cu Rusia. Membri ai partidului au vizitat Crimeea ocupată în 2018, sfidând sancțiunile UE. Investigații realizate de The Insider și Spiegel au dezvăluit că reprezentanți AfD au coordonat acțiuni politice cu Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB).