Demisia momentului la aeroport! Alexandr Vakre pleacă din funcție

Alexandr Vakre, șeful postului Serviciului Vamal de la Aeroportul Internațional Chișinău și-a anunțat demisia.

Contactat de BANI.MD, Vakre a spus că este o decizie personală, „care poate e și întârziată. Trebuia să plec mai de mult, doar abia acum am decis. Motivele sunt de ordin personal”. Referindu-se la viitorul său job, șeful postului Serviciului Vamal, a spus că va pleca din sistem.

Întrebat dacă demisia sa are legătură cu scandalul de corupție de la aeroport din 1 aprilie când mai mulți funcționari au fost reținuți, Vakre a precizat că: „nu are o legătură una cu alta”.

Pe 1 aprilie, ofițerii Centrului Național Anticorupție și procurorii din Chișinău au efectuat 16 percheziții într-un dosar de corupție, în care erau vizați șapte inspectori vamali de la Aeroportul Internațional Chișinău. Trei dintre ei se află în arest la domiciliu, iar ceilalți patru sunt cercetați în stare de libertate.

Inspectorii sunt bănuiți că luau de la pasageri mită, între 50 și 1.000 de dolari, pentru a le permite să treacă vama fără a-și declara bunurile.

Printre inspectorii cercetați sunt fiica deputatei PAS, Victoria Cazacu, fiul deputatului socialist, Radu Mudreac, și fiul fostului deputat democrat, Gheorghe Brașovschi. Cazacu acuză că a fost „atrasă în acest scandal cu dosarul penal” după ce ar fi început discuțiile privind numirea sa la funcția deținută de Alexandr Vakre.

Averea lui Vakre

Potrivit ultimei declarații de avere, Vakre a încasat în anul 2023 un salariu de 293,2 mii de lei și o indemnizație pentru creșterea copilului de 89,3 mii de lei.

Vakre împreună cu soția deține patru terenuri cu o valoare de 374 mii de euro, trei apartamente, două case.

Alexandr Vakre a declarat două automobile și spune că titularii bunurilor sunt rude, iar valoarea mașinilor Lexus RX 200 T și Nissan Maxima nu este indicată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.