Două state din UE nu au nicio femeie în pozițiile de conducere ale principalelor companii listate: Irlanda și Luxemburg

Două țări din UE, Irlanda și Luxemburg, nu au în prezent femei în poziții de conducere în niciuna dintre companiile lor listate la bursă, potrivit Bloomberg.

Irlanda s-a alăturat acestui clasament recent, când Margaret Sweeney s-a retras din funcția de director executiv al celui mai mare proprietar rezidențial privat din țară, Irish Residential Properties REIT Plc, toate cele 31 de companii listate pe site-ul Euronext Dublin devenind astfel conduse de bărbați.

Aproape orice altă țară din UE, cu excepția statului Luxemburg, are cel puțin o femeie în fruntea unei companii listate, potrivit analizei Bloomberg. Toate celelalte state membre au directori executivi de sex feminin, în afară de Slovacia, care are o companie, Biotika AS, condusă de trei directori, inclusiv o femeie, și sucursala cehă a lui Philip Morris, condusă de o femeie director general care urmează să fie înlocuită de un bărbat în iunie, potrivit unui comunicat al companiei.

Doar 8% din posturile de CEO la cele mai mari companii listate din UE 28 în 2023 erau ocupate femei, potrivit Institutului European pentru Egalitatea de Gen. Chiar și în țările scandinave, femeile sunt rare în roluri de top, în ciuda reputației lor progresiste.

Principalul indice OMX Stockholm 30 al Suediei a rămas la începutul acestui an cu o singură femeie CEO din 30, după o serie de demisii în rândul femeilor în roluri de top, inclusiv Helena Helmersson de la gigantul fast fashion H&M și Alison Kirkby de la operatorul de telefonie Telia AB. Ambele au fost înlocuite de bărbați.

UE a impus ca genul minoritar să reprezinte cel puțin 40% din funcțiile de non-director și 33% din directoratele companiilor cotate la bursă cu cel puțin 250 de angajați până în iunie 2026.

În România, la conducerea companiei cu cele mai lichide acțiuni cotate la Bursă, OMV Petrom, se află Christina Verchere, ocupând poziția de CEO. Verchere este cel mai puternic executiv din businessul românesc şi femeia cu cel mai înalt rol într-o companie cu afaceri de peste 10 miliarde de euro anual.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#conducere #femei #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Producătorilor de Zahăr din Moldova (UPZM) avertizează că, dacă Guvernul va ceda presiunilor exercitate de comercianți și importatori, țara riscă să piardă ultimele două fabrici de zahăr, ceea ce ar însemna colapsul unei ramuri strategice pentru securitatea alimentară.

„Comercianții-importatori își apără marjele de profit și propriul câștig pe termen scurt, dar nu plătesc prețul real al distrugerii industriei naționale. Acest preț ar urma să fie achitat de mii de angajați rămași fără locuri de muncă, de fermierii rămași fără piață de desfacere și, în final, de consumatori, care se vor trezi dependenți de zahărul străin, adus la prețuri dictate de importatori”, a declarat Inga Pascal, director executiv al UPZM.

Datele oficiale arată că Republica Moldova își poate asigura integral consumul intern de 65.000–70.000 tone anual, producția și stocurile pentru 2025–2026 depășind 78.000 tone. În aceste condiții, organizația consideră importurile de zahăr drept „artificiale și nocive”.

UPZM subliniază că industria zahărului a beneficiat de investiții de peste 130 milioane de euro din partea unor companii mari europene și susține peste 3.000 de locuri de muncă. Închiderea fabricilor ar însemna pierderea capacității naționale de producție, dependență totală de importuri, reducerea veniturilor bugetare cu sute de milioane de lei și lovituri directe asupra fermierilor.

Organizația atrage atenția și asupra „concurenței neloiale” din partea Serbiei, unde producătorii beneficiază de subvenții directe, cel mai mic preț la gaz din Europa și costuri reduse pentru fertilizanți și energie, avantaje care permit exportul de zahăr la prețuri considerate „artificial scăzute”.

UPZM susține proiectul Guvernului de a introduce, pentru 200 de zile, o taxă de 75% pentru importurile de zahăr din Serbia care depășesc 1.000 de tone, măsură calificată drept temporară și necesară pentru restabilirea concurenței corecte.

„Dacă astăzi nu protejăm ceea ce am construit, mâine nu vom mai avea nimic de protejat. Moldova nu-și poate permite să-și distrugă propria industrie pentru câștigul rapid al unor comercianți-importatori”, a conchis conducerea Uniunii Producătorilor de Zahăr.

Guvernul propune o măsură provizorie prin care importurile de zahăr alb din Serbia, peste 1.000 de tone, să fie taxate cu 75% timp de 200 de zile. Scopul este protejarea producătorilor locali, dar măsura a stârnit critici.

Deși Moldova are stocuri suficiente pentru consum, prețurile interne sunt cele mai mari din regiune (0,92 euro/kg față de 0,75 în România și 0,56 în Ucraina). Experții avertizează că noua taxă ar putea ridica prețurile la 20–22 lei/kg și ar afecta atât consumatorii, cât și procesatorii.

Adrian Lipcan („Sugar Bridge” SRL) afirmă că proiectul contravine legislației naționale, normelor OMC și CEFTA și riscă să creeze un monopol intern. În ultimii ani, producătorii locali nu au acoperit necesarul și au importat peste 30.000 tone de zahăr, inclusiv din Serbia și UE.

Fără o analiză de impact și studii de piață, spun experții, există riscul pierderii credibilității Moldovei pe plan extern și al destabilizării pieței interne.