Uname:Linux srv7 5.15.0-179-generic #189-Ubuntu SMP Tue May 5 18:20:56 UTC 2026 x86_64

Base Dir : /home/bani.md/public_html

User : banim8725


Cel mai puternic atac al SUA împotriva puterii Big Tech se apropie de punctul culminant

Cel mai puternic atac al SUA împotriva puterii Big Tech se apropie de punctul culminant

07 Mai 2024, 14:19
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
07 Mai 2024, 14:19 // Actual //  bani.md

Google este pe cale să afle care îi este soarta. Recent, avocaţii depar­ta­mentului american de justiţie, procurorii generali şi Google şi-au adus argumentele finale într-un caz ce durează de un an, US et al. v. Google, şi care încearcă să determine dacă gigantul tech a încălcat regulile federale antitrust pentru a-şi păstra poziţia dominantă pe segmentul de căutare online.

Google este pe cale să afle care îi este soarta. Recent, avocaţii depar­ta­mentului american de justiţie, procurorii generali şi Google şi-au adus argumentele finale într-un caz ce durează de un an, US et al. v. Google, şi care încearcă să determine dacă gigantul tech a încălcat regulile federale antitrust pentru a-şi păstra poziţia dominantă pe segmentul de căutare online.

Dar nu numai soarta Google este în joc. Verdictul din acest caz va avea implicaţii majore şi pentru alţi giganţi tech ca Amazon, Apple şi Meta, potrivit Business Insider.
Guvernul pretinde că Google a concurat neloial când a plătit Apple şi altor companii miliarde de dolari pentru a gestiona automat căutările de pe telefoane mobile şi web brows­ere. Google insistă la rândul său că consumatorii îi folosesc motorul de căutare pentru că este cel mai bun produs, scrie The New York Times.

În următoarele săptămâni sau luni, judecătorul care a supervizat cazul, Amit P. Mehta, va emite un verdict care ar putea schimba modul în care Google face afaceri sau chiar ar putea diviza compania sau care ar putea absolvi gigantul tech complet.
Mulţi experţi antitrust se aşteap­tă ca verdictul să fie undeva la mijloc, declarând doar că unele tactici Google sunt în afara limitelor.

Procesul este cel mai puternic atac de până acum la adresa vastei puteri a giganţilor tech de astăzi, care defi­nesc o eră în care miliarde de oameni din întreaga lume depind de produ­se­le lor pentru informaţii, in­teracţiu­ne socială şi comerţ. Autori­tăţile ame­ricane de regle­mentare au dat de asemenea în jude­cată Apple, Amazon şi Meta în ulti­mii ani pentru comportament mo­no­polist, iar cazul împotriva Google va stabili probabil un precedent juridic pentru întregul grup.
„Aceasta va fi cea mai impor­tan­tă decizie şi cel mai important pro­ces antitrust al secolului 21“, arată Rebecca Haw Allensworth, profesor la Vanderbilt Law School. În centrul cazului se află poziţia dominantă a Google în căutările online, care gene­rează profituri de miliarde anual.
Departamentul de Justiţie spune că motorul de căutare al Google realizează aproape 90% din căutările de pe web.

Compania a cheltuit 26,3 miliarde de dolari doar în 2021 pentru a deveni motorul de căutare de default pe browsere ca Safari şi Firefox.

Satya Nadella, CEO-ul Microsoft, spune că poziţia dominantă a Google transformă internetul în „Google web“, şi că se teme de un viitor în care Google ar utiliza tactici similare pentru a domina sectorul AI aflat în dezvoltare explozivă.

Dacă judecătorul va decide împotriva Google în vreun fel, acesta va trebui să determine în ultimă instanţă cum să corecteze comportamentul ilegal. În această fază a procesului, Google şi guvernul ar putea avea ocazia de a prezenta judecătorului argumente cu privire la posibile soluţii pentru probleme identificate în acest caz.
Deşi guvernul nu a dezvăluit ce măsuri ar putea cere dacă judecătorul decide în favoarea sa, acesta ar putea cere schimbări structurale ale businessului Google. Dar aceasta ar fi o opţiune mai surprinzătoare, spun experţii.

Decizia judecătorului Mehta ar putea transforma industria tech şi seta un precedent pentru viitoarele încercări de controlare a tacticilor acesteia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.