Bomba de la Aeroportul Chișinău! Peste jumătate dintre moldoveni cred că licitația cu magazinele lui Șor este trucată

55% dintre moldovenii chestionați susțin că licitația spațiilor comerciale de la Aeroportul Chișinău este trucată, potrivit datelor sondajului IMAS prezentate astăzi, 22 mai.

Doar 17% susțin că licitația este corectă, iar 28% nu cunosc.

La întrebarea când a fost administrat mai bine Aeroportul Chișinău, 33% dintre respondenții au spus că în perioada AVIA Invest, iar 33% de când a fost preluat de către stat.

Ultima dată licitația cu închirierea spațiilor comerciale de la Aeroportul Chișinău a eșuat în luna aprilie.

După anularea primei licitații, ministrul Infrastructurii Andrei Spânu declara că dacă va participa doar o singură companie, acesta ar putea fi declarată câștigătoare.

Amintim că prima licitație de închiriere a spațiilor comerciale de la Aeroport a fost anulată, deoarece s-au înregistrat doar doi pretendenți, număr considerat insuficient. Ulterior, în data de 25 martie, Agenția Proprietății Publice a prelungit termenul de depunere a dosarelor pentru participarea la a doua licitație, după ce în concurs s-a înscris doar o companie.

Procuratura Anticorupție a pornit un proces penal pentru abuz în serviciu pe seama licitației de la Aeroport. În paralel, Centrul Național Anticorupție investighează eventuale abuzuri. Spațiile din zona Travel Retail & Food din incita Aeroportului, cunoscute drept „zona Duty Free”, au fost scoase la licitație pe 18 ianuarie 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.