Un deliciu pentru zilele toride! Pomușoarele savuroase preferate de moldoveni

În ultimul an, fiecare moldovean a savurat în medie 7,7 kg de pomușoare, dezvăluind o creștere semnificativă față de anul 2016, când consumul mediu era de doar 3,1 kg. Această cifră impresionantă reflectă dragostea tot mai mare a locuitorilor pentru aceste fructe delicioase și sănătoase, potrivit datelor prezentate de economistul Veaceslav Ioniță.

Aproape 95% din pomușoarele consumate, adică 7,3 kg per capita, provin din producția locală, subliniind contribuția semnificativă a agricultorilor moldoveni la piața de pomușoare. Restul, aproximativ 0,4 kg per capita, reprezintă importuri, de obicei aduse în afara sezonului de producție internă.

Mai mult, datele arată că pentru fiecare kilogram de pomușoare importate, Republica Moldova a exportat aproximativ 2,5 kg de pomușoare, evidențiind un echilibru comercial favorabil în acest sector.

Această ascensiune spectaculoasă a consumului de pomușoare este susținută de eforturile agricultorilor locali, care au reușit să crească intens producția în ultimii ani. Agricultura moldovenească a demonstrat astfel capacități remarcabile de adaptare și creștere în fața cererii crescânde pentru produsele agricole.

În ceea ce privește preferințele de consum, căpșunile domină cu peste 50% din totalul consumului de fructe de pădure, urmate de zmeură cu aproape 40%, în timp ce pomușoarele completează topul cu mai puțin de 10%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#consum #pomusoare #capsuni #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reducerea consumului de energie electrică cu doar 3% la nivel național a fost una dintre măsurile-cheie prin care autoritățile au reușit să evite o criză în sistemul electroenergetic, într-un context în care Republica Moldova se confrunta cu un deficit de până la 400 MW și riscuri reale de deconectări, potrivit raportului Centrului de management al crizelor, în contextul crizei energetice din martie 2026

Documentul scoate la iveală vulnerabilități ale sistemului energetic, inclusiv dependența critică de infrastructura externă și riscuri persistente care pot genera noi crize fără avertisment.

Unul dintre cele mai grave scenarii identificate vizează un deficit de până la 350–400 MW, în cazul unor noi avarii sau atacuri asupra infrastructurii energetice din Ucraina.
Această cantitate reprezintă o parte semnificativă din consumul național și ar putea duce la deconectări controlate ale consumatorilor.

Raportul arată că Moldova depinde în mare măsură de o singură linie de import – Vulcănești–Isaccea – care nu asigură securitatea sistemului în caz de avarie. Orice întrerupere pe această rută poate reduce drastic capacitatea de import și crește riscul de blackout.

În același timp, producția internă de energie este în scădere sezonieră, de la circa 200 MW în sezonul rece la doar 60 MW în lunile de primăvară și vară, ceea ce amplifică presiunea asupra importurilor.

Raportul mai evidențiază că, în situații de criză, Moldova este nevoită să cumpere energie la prețuri de „penalizare”, mult peste nivelul pieței, ceea ce ar putea duce ulterior la majorări de tarife pentru consumatori.