Un deliciu pentru zilele toride! Pomușoarele savuroase preferate de moldoveni

În ultimul an, fiecare moldovean a savurat în medie 7,7 kg de pomușoare, dezvăluind o creștere semnificativă față de anul 2016, când consumul mediu era de doar 3,1 kg. Această cifră impresionantă reflectă dragostea tot mai mare a locuitorilor pentru aceste fructe delicioase și sănătoase, potrivit datelor prezentate de economistul Veaceslav Ioniță.

Aproape 95% din pomușoarele consumate, adică 7,3 kg per capita, provin din producția locală, subliniind contribuția semnificativă a agricultorilor moldoveni la piața de pomușoare. Restul, aproximativ 0,4 kg per capita, reprezintă importuri, de obicei aduse în afara sezonului de producție internă.

Mai mult, datele arată că pentru fiecare kilogram de pomușoare importate, Republica Moldova a exportat aproximativ 2,5 kg de pomușoare, evidențiind un echilibru comercial favorabil în acest sector.

Această ascensiune spectaculoasă a consumului de pomușoare este susținută de eforturile agricultorilor locali, care au reușit să crească intens producția în ultimii ani. Agricultura moldovenească a demonstrat astfel capacități remarcabile de adaptare și creștere în fața cererii crescânde pentru produsele agricole.

În ceea ce privește preferințele de consum, căpșunile domină cu peste 50% din totalul consumului de fructe de pădure, urmate de zmeură cu aproape 40%, în timp ce pomușoarele completează topul cu mai puțin de 10%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#consum #pomusoare #capsuni #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.