Gala Businessului Moldovenesc: Camera de Comerț a celebrat realizările companiilor din R. Moldova

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) a găzduit miercuri, 5 iunie curent, cea de-a XXI-a ediție a „Galei Businessului Moldovenesc”. Evenimentul anual a adus împreună elita comunității de afaceri moldovenești, oficialități guvernamentale și parteneri de dezvoltare pentru a onora realizările impresionante ale companiilor locale.

Gala a inclus ceremonia de premiere a câștigătorilor concursurilor „Marca comercială a anului”, organizată în colaborare cu Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a Republicii Moldova (AGEPI), precum și acordarea „Premiului pentru realizări în domeniul calității” pentru anul 2023.

La ceremonia de deschidere, președintele CCI a RM, Sergiu Harea, a adresat un mesaj de recunoștință partenerilor și participanților.

„Cele peste 1800 de mărci înscrise în cei 20 de ani de desfășurare a concursurilor, demonstrează perseverența și dorința de a promova excelența în afaceri. Să ne unim eforturile în sprijinul acestor companii remarcabile și să le susținem în continuare pentru a contribui la dezvoltarea economică și socială a Republicii Moldova. Suntem mândri să evidențiem și să apreciem contribuțiile companiilor conduse de femei puternice, dedicate problemelor sociale și nevoilor comunității. De asemenea, recunoaștem eforturile întreprinderilor în implementarea practicilor de responsabilitate socială, crearea unui mediu de lucru prietenos pentru familii și dezvoltarea unor afaceri transparente conform standardelor de integritate în sectorul privat”, a declarat Sergiu Harea.

Participanții la aceste concursuri reprezintă pilonii de bază ai economiei R. Moldova, generând dezvoltare și promovând excelența în afaceri. Eforturile și munca lor depuse pe parcursul anilor de activitate au culminat în rezultate excepționale, reflectându-se în recunoașterea primită în cadrul evenimentului.

Prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, a remarcat că, în pofida crizelor, antreprenorii au noi oportunități de dezvoltare și au investit în economia națională, creând locuri de muncă și bunăstare în țara noastră.

„Optimismul economic revine, iar noi avem o oportunitate pe care nu am mai avut-o vreodată – să fim competitivi pe cea mai mare și bogată piață din lume. Aderarea la Uniunea Europeană înseamnă o viață mai bună pentru cetățenii noștri și un mediu de afaceri competitiv, care să ofere oportunități pentru investiții mari”, a subliniat premierul.

Gala are ca scop recunoașterea și promovarea excelenței în afaceri, încurajând companiile să atingă standarde înalte de calitate și să își consolideze brandurile pe piața internă și internațională. Prin aceste premii, CCI a RM susține și stimulează întreprinderile să adopte practici inovatoare și sustenabile.

Fiind la cea de-a XXI-a ediție, concursul „Marca comercială a anului” este unul dintre cele mai eficiente instrumente de promovare a mărcilor comerciale pe piața internă și externă. Ediția anului trecut a înregistrat 110 mărci participante, dintre care 106 au fost premiate. Pe parcursul celor 20 de ediții, la concurs au fost înregistrate peste 1800 de mărci.

Pentru premiul mare – „Mercuriul de Aur”, mărcile comerciale s-au înregistrat în concurs la una sau mai multe nominalizări, conform criteriilor de profesionalism.

Concursul „Premiul pentru realizări în domeniul calității bunurilor și serviciilor” este la cea de a X-a ediție. Scopul acestuia este de a evidenția companiile care au implementat cu succes managementul calității și de a promova abordările moderne ale calității. Premiile concursului oferă Laureaților și Diplomaților imaginea unui lider, reputația unei organizații fiabile care prestează servicii competitive și de înaltă calitate.

Lista completă a companiilor nominalizate și câștigătorilor este disponibilă aici: Marca comercială/ Premiul calității.

#celebrare #CCI a RM #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Atacurile asupra infrastructurii portuare ucrainene readuc în prim-plan rutele terestre alternative pentru exportul cerealelor. Economistul Iurie Rija constată că fluxurile se redistribuie spre două coridoare importante prin Republica Moldova către portul Constanța și prin Polonia către porturile de la Marea Baltică. Deși mai costisitoare și utilizate mult sub capacitatea lor teoretică, aceste trasee funcționează drept supape logistice atunci când exporturile prin Marea Neagră sunt puse sub presiune.

Potrivit analizei economistului, în perioada 17 august – 5 septembrie 2026, pe ruta feroviară Volcinețk – Bălți – Ungheni au circulat aproximativ 500 de vagoane pentru transportul cerealelor, încărcate cu grâu, orz și rapiță și având ca destinație finală portul românesc Constanța.

Ritmul a fost de aproximativ 15-20 de vagoane pe zi, iar garniturile au circulat predominant noaptea. Rija consideră că acest lucru poate indica o gestionare a traficului menită să reducă aglomerarea liniilor în timpul zilei și să eficientizeze trecerea prin punctele de frontieră.

Vagoanele utilizate sunt în mare parte de tip sovietic, modelele 11-739 și 19-752, cu o capacitate nominală de circa 70 de tone. În practică, acestea sunt încărcate cu aproximativ 68-70 de tone de cereale fiecare.

La ritmul actual, fluxul ar echivala cu aproximativ 35.000 de tone pe lună. Volumul este redus în raport cu capacitatea teoretică de 500.000-800.000 de tone lunar atribuită întregului coridor moldovenesc, însă economistul atrage atenția că datele analizate se referă doar la ruta Volcinețk – Bălți – Ungheni.

Un alt indicator urmărit de Rija este întoarcerea vagoanelor goale. La 4 septembrie, pentru luna în curs fuseseră returnate 50 de vagoane, echivalentul unui ritm de aproximativ 12-13 unități pe zi. Potrivit economistului, apropierea dintre ritmul de retur și cel al vagoanelor încărcate sugerează că traseul funcționează relativ echilibrat, fără acumulări importante de material rulant.

În paralel, Ucraina își intensifică din nou transporturile feroviare spre Polonia și porturile Gdańsk, Gdynia, Szczecin și Świnoujście. Reactivarea coridorului baltic vine, potrivit analizei, pe fondul atacurilor rusești repetate asupra infrastructurii portuare din zona Odesei.

Datele Ukrzaliznytsia citate de Rija indică o creștere a fluxului de la aproximativ 14 vagoane pe zi în urmă cu o lună la circa 50 în prezent. Aceasta ar însemna aproximativ 3.200 de tone de cereale transportate zilnic prin cele patru puncte feroviare de trecere a frontierei dintre Ucraina și Polonia.

În primele șapte luni ale anului 2026, prin această frontieră ar fi trecut aproximativ 525.000 de tone de cereale, mult sub volumele de până la 500.000 de tone lunar înregistrate în perioada 2022-2023. Potrivit calculelor prezentate de economist, ar exista astfel o rezervă teoretică de capacitate de aproximativ 425.000 de tone pe lună.

Principalul dezavantaj al rutei poloneze rămâne însă prețul. Rija estimează costurile logistice la 90-110 euro pentru o tonă, față de aproximativ 25-30 de dolari pe tonă în cazul transportului maritim direct prin porturile din regiunea Odesa. Diferența explică de ce traseul prin Polonia funcționează mai degrabă ca o rută de rezervă decât ca o alternativă permanentă la Marea Neagră.

Economistul mai arată că autoritățile ucrainene insistă că cerealele transportate prin Polonia se află în tranzit, având drept destinații finale piețe terțe precum Algeria, Indonezia sau Coreea de Sud. Precizarea este importantă în contextul tensiunilor anterioare dintre Ucraina și agricultorii polonezi privind impactul cerealelor ucrainene asupra pieței locale.

În opinia lui Iurie Rija, situația confirmă mecanismul logistic dezvoltat de Ucraina în timpul războiului: atunci când infrastructura portuară de la Marea Neagră devine vulnerabilă, o parte a fluxurilor este redirecționată către coridoarele terestre – prin Polonia către Marea Baltică și prin Republica Moldova către Dunăre și Constanța.

Astfel, chiar dacă volumele transportate pe aceste trasee sunt deocamdată mult sub capacitățile maxime și costurile sunt mai ridicate, menținerea lor operațională îi oferă Ucrainei alternative pentru exporturile agricole în cazul perturbării rutelor maritime.