Partea întunecată a revoluţiei AI: Salariile şefilor din domeniu explodează

06 Iun. 2024, 17:24
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Iun. 2024, 17:24 // Actual //  bani.md

Inteligenţa artificială este cel mai hot subiect al momentului, şi toţi şefi de companii tehnologice promit că următoarea mare revoluţie tech va avea în centru AI-ul. Lanţul de aprovizionare care produce instrumente de inteligenţă artificială, cum ar fi ChatGPT, are în vârf directori şi cercetători bine plătiţi, iar la bază, muncitori care lucrează din greu pe bani puţini la antrenarea algoritmilor, scrie Bloomberg.

Potrivit unei estimări recente a Băncii Mondiale, între 150 şi 430 de milioane de persoane lucrează la antrenarea inteligenţei artificiale, aici fiind vorba atât de profesionişti cât şi de simpli utilizatori de internet care interacţionează cu programele AI.

De asemenea, ei se află într-un fel de stază economică, de unde e aproape imposibil de ieşit.

„Nu am întâlnit niciodată un angajat care să-mi spună: Acest loc de muncă mi-a oferit şansa de a-mi cumpăra o casă sau de a-mi trimite copiii la universitate»”,spune Milagros Miceli, cercetător la Distributed AI Research Institute şi Weizenbaum Institute, care a lucrat cu zeci de angajaţi în domeniul datelor din întreaga lume.

Miceli a vorbit cu zeci de muncitori care lucrează cu datele, iar aceştia câştigau aproximativ 1,70 dolari pe oră într-o mahala din Argentina în 2019. Când s-a întors în 2021, niciunul nu se mutase, iar salariile lor abia crescuseră. Ei încă trăiau aproape de pragul sărăciei.

Angajaţii în AI sunt adesea nevoiţi să îşi ia un al doilea loc de muncă sau să lucreze în ture de noapte, spune Madhumita Murgia, editorul pe rubrica de inteligenţă artificială de la Financial Times, a cărei carte recentă „Code Dependent” prezintă poveştile lor din întreaga lume. O femeie care lucra pentru Samasource Impact Sourcing din Nairobi, de exemplu, nu se putea întreţine pe ea şi pe fiica ei din salariul ei şi a trebuit să se mute la părinţi, spune Murgia.

O altă angajată din Bulgaria nu a putut plăti chiria pentru că i-a fost blocat salariul, după ce s-a plâns de turele de noapte.

„Clienţii finali sunt companii precum Microsoft Corp. şi OpenAI, unele dintre cele mai valoroase firme din lume. Este la fel ca şi cazul angajatului dintr-o fabrică din Filipine care nu-şi dă seama că rochia pe care o coase va fi o rochie de 3.000 de dolari” a mai adăugat Madhumita Murgia.

Într-un anunţ de angajare pentru Remotask,  principala platformă a companiei Scale.ai, se caută „traducători profesionişti”, care să antreneze inteligenţa artificială. Salariul este de 17 dolari pe oră, mult sub media domeniului, care începe de la 25 de dolari pe oră.

Scale.ai este un startup de inteligenţă artificială cu sediul în San Francisco, care tocmai a strâns 1 miliard de dolari de la investitori, inclusiv de la Amazon în una dintre cele mai mari runde de finanţare din acest an.

Compania şi rivalii precum Samasource Impact Sourcing Inc. cu sediul în San Francisco, Arbusta S.R.L. din Argentina şi Humans in the Loop din Bulgaria joacă un rol esenţial în lanţul de aprovizionare cu IA, dar de ani de zile plătesc sub media pieţei.

Cercetătorii spun că apetitul pentru astfel de locuri de muncă este în creştere, dar cu puţine şanse la un salariu echitabil, ceea ce îngreunează drumul angajaţilor către un statut economic acceptabil.

Instruirea IA este deja foarte costisitoare din cauza costului cipurilor şi al cloud computing-ului. Sequoia Capital a calculat recent că industria AI a cheltuit 50 de miliarde de dolari pe cipuri Nvidia Corp. pentru a antrena IA în 2023, dar a obţinut venituri de numai 3 miliarde de dolari.

Asta înseamnă în final mai puţine oportunităţi pentru oamenii care stau la baza revoluţiei AI şi arată încă o dată că adevăratele efecte transformatoare ale tehnologiei au constat în sporirea averilor celor mai bogaţi şi sărăcirea săracilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Oct. 2026, 14:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Oct. 2026, 14:08 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, avertizează Uniunea Europeană că separarea Republicii Moldova de Ucraina în procesul de aderare ar reprezenta o decizie greșită din punct de vedere moral. Liderul de la Kiev insistă ca cele două state să continue împreună parcursul european, în contextul discuțiilor privind posibilitatea accelerării negocierilor cu Chișinăul, independent de blocajele politice care afectează Ucraina.

„Ar fi pur și simplu greșit să fim separați pe drumul nostru către UE. Sper că acest lucru nu se va întâmpla, pentru că ar fi incorect din punct de vedere moral”, a declarat Zelenski.

Președintele ucrainean și-a argumentat poziția inclusiv prin rolul pe care Ucraina îl joacă în asigurarea securității Republicii Moldova. Potrivit acestuia, Kievul contribuie la prevenirea unor eventuale provocări rusești în regiunea transnistreană, mobilizând inclusiv resurse ale serviciilor de informații și structurilor militare.

„Noi protejăm și Moldova de încercările Rusiei de a crea probleme prin intermediul Transnistriei”, a afirmat Zelenski.

Liderul ucrainean a sugerat că eforturile Kievului pentru menținerea stabilității în regiune trebuie luate în considerare atunci când Bruxellesul decide asupra viitorului european al celor două țări. Potrivit acestuia, Ucraina este nevoită uneori să redirecționeze resurse militare pentru a preveni riscurile de securitate care ar putea afecta inclusiv Republica Moldova.

Declarațiile vin într-un moment în care la nivel european se discută tot mai intens despre posibilitatea ca Republica Moldova să avanseze separat de Ucraina în procesul de aderare, în condițiile în care parcursul Kievului se confruntă cu opoziția Ungariei.

Zelenski susține că Ucraina a avansat deja în negocierile de aderare, prin deschiderea a patru dintre cele șase clustere, și își propune să le deschidă pe celelalte două până la sfârșitul anului.

Republica Moldova și Ucraina au început împreună negocierile de aderare la Uniunea Europeană în iunie 2024. Potrivit informațiilor prezentate, la 13 octombrie 2026, în cadrul conferințelor interguvernamentale de la Luxemburg, a fost oficializată deschiderea a încă două clustere de negociere, astfel încât ambele state au ajuns la patru din cele șase grupuri de capitole.

Deși cele două țări au parcurs până acum etape comune, procesul de aderare este bazat pe meritele și progresele individuale ale fiecărui stat candidat. Prin urmare, Republica Moldova ar putea avansa mai rapid decât Ucraina dacă îndeplinește condițiile necesare și obține acordul statelor membre ale UE.

Pentru Chișinău, o eventuală separare a celor două dosare ar putea însemna accelerarea negocierilor și evitarea blocajelor politice care vizează direct Ucraina. Pentru Kiev însă, o asemenea decizie ar reprezenta o ruptură în parcursul european comun, pe care Zelenski încearcă să o împiedice.