Scandal transfrontalier! Producător de vinuri de peste Prut, atac la adresa concurenței din Republica Moldova

Marius Iliev, CEO al holdingului Vintruvian Estates din România, care include Via Viticola Sarica Niculițel și controlul asupra Cramei Histria în Dobrogea, Cramei de Matei în Dealu Mare și Cramei Olterra în Drăgășani, a lansat acuzații grave împotriva unor producători de vinuri din Republica Moldova, pe care îi acuză de „practici incorecte sau ilegale”.

Într-un interviu acordat publicației Vinul.ro, Iliev a prezentat un caz din Dealu Mare, susținând că acesta încalcă „Legea Viei și Vinului + norme și alte acte (inclusiv Regulamente Europene)”. El a detaliat că utilizarea denumirii protejate „Ceptura” pentru vinuri produse în afara arealului respectiv, și mai ales în Republica Moldova, constituie o „fraudă la lege”, scrie g4food.ro.

„Nu poți folosi o denumire protejată, așa cum este Ceptura, în etichetarea vinurilor care provin din alt areal – nici măcar din alt centru viticol din Dealu Mare. Deci a eticheta un vin produs în Republica Moldova cu marca Ceptura este o fraudă la lege. Problema este că ea este făcută cu bună știință, și nu ca o simplă eroare”, a afirmat Iliev. El a mai adăugat că cei afectați vor solicita Asociației Dealu Mare să ia măsurile necesare pentru remedierea situației și eventuale despăgubiri.

Iliev a adus în discuție și alte acuzații, inclusiv „furt de identitate” în cazul soiului Fetească Regală, și a exprimat suspiciuni legate de producția de vinuri „Băbească Neagră – Rară Neagră” din Republica Moldova, sugerând că „discrepanța dintre suprafața plantată cu Rară Neagră și producția mare de vinuri ridică suspiciunea falsificării identității senzoriale a acestui soi”. „Nu este o acuză, ci o ipoteză plauzibilă”, a menționat Iliev.

În replică, Oficiul Național al Viei și Vinului de la Chișinău a subliniat necesitatea ca orice abatere sau încălcare a legislației să fie examinată de autoritățile competente, bazându-se pe probe. „Orice abatere sau încălcare a legislației României sau a Republicii Moldova trebuie să fie examinate de autoritățile de control abilitate, documentate, susținute de probe, și, după caz, sancționate. Defăimările publice nejustificate pot aduce atingeri grave intereselor producătorilor și imaginii țării”, a transmis instituția, menționând că România este o piață de export strategică pentru vinurile moldovenești și subliniind importanța relațiilor bune dintre cele două țări.

Această situație complicată pune în lumină provocările existente în industria viticolă și necesitatea unei reglementări stricte pentru protejarea denumirilor de origine și a integrității produselor viticole.

#vin #scandal #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mașina de propagandă de stat din Rusia, care funcționează la o capacitate fără precedent de la vremurile sovietice, devine tot mai costisitoare pentru contribuabilii ruși.

Conform proiectului de buget pentru 2025, guvernul a planificat să majoreze finanțarea canalelor de televiziune de stat, a mass-mediei și a proiectelor de propagandă pe internet la un nou record istoric – 137,2 miliarde de ruble (aproximativ 1,33 miliarde de euro). Această cifră reiese din nota explicativă atașată proiectului de lege privind bugetul, publicată în baza Dumei de Stat.

Comparativ cu anul curent, cheltuielile pentru secțiunea „mass-media” vor crește cu 15,9 miliarde de ruble (aproximativ 154 milioane de euro), adică cu 13%, depășind bugetele anuale ale unor regiuni medii din Rusia, precum regiunea Kaliningrad (135 miliarde de ruble), Perm (110 miliarde de ruble) și Tambov (75 miliarde de ruble).

În medie, propaganda de stat va costa bugetul 11,4 miliarde de ruble pe lună (aproximativ 111 milioane de euro) sau 2,6 miliarde de ruble pe săptămână (aproximativ 25 milioane de euro). Principalii beneficiari ai acestor fonduri vor rămâne canalele de televiziune de stat.

„Primul canal” va primi o subvenție de 6 miliarde de ruble (aproximativ 58 milioane de euro) pentru „umplerea grilei de programe”. Alte 18,6 miliarde de ruble (aproximativ 181 milioane de euro) sunt alocate în buget pentru „Primul canal”, NTV, VGTRK, Televiziunea Publică a Rusiei și canalul „Carusel” pentru difuzarea în localitățile mici (cu populații sub 100.000 de locuitori). Aceste cheltuieli vor crește cu 1 miliard de ruble (aproximativ 9,7 milioane de euro) comparativ cu anul curent.

Guvernul va majora finanțarea agenției MIA „Rusia Azi” cu 17%, până la 10,9 miliarde de ruble (aproximativ 106 milioane de euro). Cheltuielile pentru agenția TASS vor crește cu 26%, până la 4,8 miliarde de ruble (aproximativ 46 milioane de euro).

În plus, agențiile „Regnum” și „Komsomolskaia Pravda”, care nu au primit finanțare de stat în acest an, vor fi incluse în buget: prima va primi o subvenție de 152 milioane de ruble (aproximativ 1,48 milioane de euro), iar a doua 438,7 milioane de ruble (aproximativ 4,27 milioane de euro).