Scandal transfrontalier! Producător de vinuri de peste Prut, atac la adresa concurenței din Republica Moldova

06 Iun. 2024, 18:52
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Iun. 2024, 18:52 // Actual //  bani.md

Marius Iliev, CEO al holdingului Vintruvian Estates din România, care include Via Viticola Sarica Niculițel și controlul asupra Cramei Histria în Dobrogea, Cramei de Matei în Dealu Mare și Cramei Olterra în Drăgășani, a lansat acuzații grave împotriva unor producători de vinuri din Republica Moldova, pe care îi acuză de „practici incorecte sau ilegale”.

Într-un interviu acordat publicației Vinul.ro, Iliev a prezentat un caz din Dealu Mare, susținând că acesta încalcă „Legea Viei și Vinului + norme și alte acte (inclusiv Regulamente Europene)”. El a detaliat că utilizarea denumirii protejate „Ceptura” pentru vinuri produse în afara arealului respectiv, și mai ales în Republica Moldova, constituie o „fraudă la lege”, scrie g4food.ro.

„Nu poți folosi o denumire protejată, așa cum este Ceptura, în etichetarea vinurilor care provin din alt areal – nici măcar din alt centru viticol din Dealu Mare. Deci a eticheta un vin produs în Republica Moldova cu marca Ceptura este o fraudă la lege. Problema este că ea este făcută cu bună știință, și nu ca o simplă eroare”, a afirmat Iliev. El a mai adăugat că cei afectați vor solicita Asociației Dealu Mare să ia măsurile necesare pentru remedierea situației și eventuale despăgubiri.

Iliev a adus în discuție și alte acuzații, inclusiv „furt de identitate” în cazul soiului Fetească Regală, și a exprimat suspiciuni legate de producția de vinuri „Băbească Neagră – Rară Neagră” din Republica Moldova, sugerând că „discrepanța dintre suprafața plantată cu Rară Neagră și producția mare de vinuri ridică suspiciunea falsificării identității senzoriale a acestui soi”. „Nu este o acuză, ci o ipoteză plauzibilă”, a menționat Iliev.

În replică, Oficiul Național al Viei și Vinului de la Chișinău a subliniat necesitatea ca orice abatere sau încălcare a legislației să fie examinată de autoritățile competente, bazându-se pe probe. „Orice abatere sau încălcare a legislației României sau a Republicii Moldova trebuie să fie examinate de autoritățile de control abilitate, documentate, susținute de probe, și, după caz, sancționate. Defăimările publice nejustificate pot aduce atingeri grave intereselor producătorilor și imaginii țării”, a transmis instituția, menționând că România este o piață de export strategică pentru vinurile moldovenești și subliniind importanța relațiilor bune dintre cele două țări.

Această situație complicată pune în lumină provocările existente în industria viticolă și necesitatea unei reglementări stricte pentru protejarea denumirilor de origine și a integrității produselor viticole.

13 Iul. 2026, 17:01
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
13 Iul. 2026, 17:01 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Locuitorii municipiului Chișinău ar putea plăti mai mult pentru apă și canalizare, după ce Apă-Canal Chișinău a depus la Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) o solicitare de majorare a tarifelor. Motivul, potrivit operatorului este creșterea cheltuielilor de operare.

Astfel, compania solicită majorarea tarifului pentru alimentarea cu apă potabilă de la 13,99 lei/metrul cub la 15,55 lei/metrul cub, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 11,2%. Totodată, tariful pentru serviciul de canalizare ar urma să crească de la 7,40 lei/metrul cub la 7,68 lei/metrul cub, respectiv cu aproape 4%.

În document, operatorul argumentează că solicitarea este determinată de majorarea costurilor. Cheltuielile totale estimate pentru 2026 se ridică la 965 milioane de lei, comparativ cu aproximativ 923 milioane de lei în calculele ANRE. Cele mai mari creșteri sunt prevăzute la cheltuielile cu personalul, energia electrică, amortizarea mijloacelor fixe și redevențele.

Apă-Canal estimează că în 2026 va furniza peste 47 de milioane de metri cubi de apă potabilă și va evacua aproximativ 44,5 milioane de metri cubi de ape uzate. Totodată, compania prognozează un consum tehnologic și pierderi de apă de 17,25 milioane de metri cubi, echivalentul a 25,9% din volumul total de apă introdus în sistem.

În același proiect, operatorul propune reducerea tarifului pentru producerea și transportarea apei în vederea redistribuirii, de la 6,26 lei/metrul cub la 6,01 lei/metrul cub, precum și diminuarea tarifului pentru apa tehnologică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!