Înghesuială pentru salariul de 100 de mii de lei la Moldovagaz. Cine sunt candidații care vor în consiliul companiei

Într-un concurs pentru ocuparea a patru locuri din Consiliul de Administrație al SA „Moldovagaz”, 33 de candidați au fost admisi pentru a susține interviurile decisive. Competiția, lansată de Ministerul Energiei în luna iunie, atrage atenția prin numărul mare de participanți și prin importanța funcțiilor în discuție.

Între 16 și 17 iulie, la sediul Ministerului Energiei vor avea loc interviurile cu cei 33 de candidați selectați. Aceștia sunt vizați pentru a ocupa patru din cele nouă poziții din Consiliul de Administrație al Moldovagaz, unul dintre cei mai influenți jucători din sectorul energetic moldovean.

Ministerul Energiei a constituit un Consiliu de Administrație provizoriu pentru a asigura interimatul până la numirea noilor membri, care vor avea mandate de trei ani. În acest context, Vadim Ceban a fost desemnat președinte interimar, iar Denis Emelianov, Mihail Iuriev și Serghei Korin au fost numiți vicepreședinți interimari.

Printre cei 33 de candidați avansați la interviu se numără nume importante din sectorul energetic și nu numai, reflectând o diversitate de experiență și expertiză care va contribui la viitorul strategiei Moldovagaz.

Candidații avansați la interviu includ:

Arabadji Alexandr
Ceban Vadim
Corin Sergiu
Diana Enachi
Constantin Vozian
Lica Sergiu
Lupan Alexandru
Frăsîneanu Pantelemon
Rementov Nicolai
Șaptefraț Andrei
Mandraburca Radu
Șaptefraț Vitalie
Șevciuc Alexandru
Tesa Iurie
Truhin Iurie
Vasilcan Oleg
Verșinin Alexandru
Doina Vozian
Borta Oleg
Calancea Eduard
Ciobanu Stela
Pavel Ciubotaru
Chirca Sergiu
Cozma Diana
Dărănuță Sergiu
Braga Dumitru
Melinceanu Victor
Junghietu Dorin
Roibu Denis
Selchin Igor
Stavila Roman
Țîmbaliuc Valentin
Ungureanu Sergiu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele american Donald Trump, favorit în cursa pentru Casa Albă din 2024, este puțin probabil să implementeze promisiunea sa de a impune tarife de 100% asupra țărilor care cumpără petrol din Rusia, potrivit unei analize realizate de Reuters.

Motivul principal: măsura ar putea accentua presiunile inflaționiste deja problematice în SUA și pe plan global, generând riscuri economice și politice semnificative.

Experiențe anterioare, precum eșecul amenințărilor similare aplicate Venezuelei, sugerează că astfel de politici sunt ineficiente, în special în fața unor actori economici puternici precum China, principalul cumpărător de țiței rusesc.

„Tarifele secundare pot deveni un instrument prea brutal în cazul Rusiei”, a explicat Fernando Ferreira, director pentru riscuri geopolitice la compania de consultanță Rapidan Energy Group. El avertizează că, în cazul în care SUA ar decide să scoată de pe piață peste 4,5 milioane de barili pe zi de petrol rusesc și să întrerupă legăturile comerciale cu țările care îl importă, s-ar putea produce un șoc global al prețurilor și o prăbușire a economiei mondiale.

În contextul în care inflația este deja o temă electorală sensibilă în SUA, analiștii cred că Trump va evita acest „scenariu nuclear”, în ciuda retoricii dure la adresa Rusiei din campania sa.