Revine reclama jocurilor de noroc

24 Iul. 2024, 16:46
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
24 Iul. 2024, 16:46 // Actual //  bani.md

Reclamele la jocurile de noroc ar putea reapărea în Republica Moldova, după ce în noiembrie 2021 Parlamentul a votat interzicerea acestora. Deputații PAS, Radu Marian și Dorian Istrati, au înregistrat un proiect de lege care prevede permisiunea reclamelor și sponsorizărilor pentru jocurile de noroc cu risc social scăzut.

„Permiterea inițierii sau participării la activități de sponsorizare sau de filantropie, a agenților economici care organizează, desfășoară sau exploatează jocurile de noroc cu risc social scăzut, în urma cărora marca comercială a Loteriei Naționale a Moldovei poate deveni publicitară”, se arată în inițiativa deputaților.

Această măsură vine să încurajeze mai multe investiții în activitățile sportive de masă și alte evenimente sociale. Publicitatea și programele audiovizuale sponsorizate de organizatorii jocurilor de noroc vor fi permise între orele 22:00 și 07:00, iar competițiile sportive difuzate în direct vor putea fi sponsorizate. Reclamele vor include mențiuni obligatorii privind impactul negativ al jocurilor de noroc, acoperind cel puțin 20% din timpul sau suprafața materialului publicitar.

Deputatul Marian a explicat că problemele de aplicare a restricțiilor totale asupra publicității pariurilor sportive sunt numeroase. În majoritatea țărilor europene, publicitatea pentru pariuri este permisă, inclusiv la competițiile sportive internaționale transmise în direct în Republica Moldova, cum ar fi Liga Campionilor la Fotbal. Această diferență majoră de abordare între spațiul european și Republica Moldova creează situații în care orice transmisiune de eveniment sportiv internațional încalcă legea.

Modificarea propusă va aduce mai multe resurse pentru radiodifuzorii locali, permițându-le să creeze conținut media autohton. Publicitatea va fi permisă și în publicațiile periodice publice sau private, ocupând până la 15% din spațiul unui număr al ediției, cu mențiuni obligatorii privind impactul negativ al jocurilor de noroc pe cel puțin 20% din suprafața materialului publicitar.

Defalcările la bugetul public național din activitatea Loteriei Naționale a Moldovei se ridică la 2,25% din rulajul LNM și aproximativ 75% din cota de profit a organizatorului jocurilor de noroc, care constituie monopol de stat. Între 2018 și 2023, la Bugetul Public Național au fost încasați 607 milioane lei din activitatea LNM, cu o creștere semnificativă în 2023, când încasările au ajuns la 287,8 milioane lei comparativ cu 1,3 milioane lei în 2018.

Se estimează că proiectul de lege va genera investiții directe de cel puțin 30 milioane lei anual în susținerea și promovarea evenimentelor sportive și sociale, dar și în stimularea producerii de conținut media autohton.

Reclamele jocurilor de noroc au fost interzizse în noimebrie 2021, iar legea a fost promovată insistent de Dumitru Alaiba fostul președinte al comisiei economie de la acea vreeme. El spunea că publicitatea jocurilor de noroc are un impact negativ asupra populației sărăce care își cheltuie ultimii bani. Sancțiunile pentru cei care încalcă legea au fost stabilite de la 60 la 120 u.c. pentru persoanele fizice sau cu funcţie de răspundere și de la 120 la 180 u.c. – persoanei juridice, cu privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate pe un termen de la 6 luni la un an.

24 Sept. 2026, 17:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 17:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.