Moldova se teme de o eventuală criză a gazelor! România devine butelia de metan a Chișinăului

Energocoom anunță că urmează să creeze și să mențină stocurile de gaz pentru situații excepționale. Este vorba de 47 milioane metri cubi sau echivalentul a 10 zile de consum în zilele de iarnă.

De asemenea, până la 1 octombrie, Republica Moldova urmează să depoziteze circa 15% din consumul mediu anual al consumatorilor finali, raliindu-se astfel practicilor europene. Această a doua măsură înseamnă în cifre alte 102,4 milioane metri cubi de gaze.

Metanul care urmează care a va fi achiziționat urmează să fie depozitat în România. Energocom anunță că a semnat deja contractul cu compania de peste Prut, Depogaz.

„Purtăm discuții cu mai mulți operatori din regiune, pentru a obține prețuri bune pentru consumatorii finali și pregătim licitațiile la care să participe cât mai multe companii”, se arată în mesajul traderului de stat.

Costul stocurilor de securitate de gaze în Republica Moldova sunt achitate de către toți participanții de pe piață, urmare a deciziei Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, proporțional volumelor gazelor naturale furnizate consumatorilor finali.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rezerve #gaz #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul român Andrei Caramitru a lansat un avertisment dur asupra sustenabilității sistemelor de pensii și sănătate din statele vestice, inclusiv România, pe fondul unei realități demografice și economice ignorate de decidenți. Într-o postare pe Facebook, Caramitru susține că jumătate din toate taxele plătite de populație sunt direcționate către susținerea pensionarilor, prin pensii directe și costuri medicale, iar suma este în continuă creștere, forțând statele să se împrumute masiv.

„Tinerii nu se mai căsătoresc și nu mai fac copii. Motivul principal: costul locuințelor. Este prea mare. Dacă adăugăm și taxele tot mai ridicate, distrugem chiar segmentul care ar trebui să susțină sistemul”, afirmă Caramitru. În lipsa natalității, statele sunt obligate să importe forță de muncă prin imigrație, dar această soluție temporară creează tensiuni sociale și poate alimenta conflicte etnice și instabilitate politică.

Caramitru explică faptul că arhitectura actuală a sistemelor de protecție socială a fost creată după al Doilea Război Mondial, într-un context complet diferit: populație tânără, familii numeroase și speranță de viață de 65 de ani — exact limita stabilită pentru pensii. În prezent, speranța de viață a crescut considerabil, iar raportul dintre populația activă și cea inactivă s-a deteriorat dramatic.

Soluțiile propuse de economist sunt dure, dar inevitabile, în opinia sa: creșterea vârstei de pensionare spre 70 de ani (așa cum deja se face în țările nordice), plafonarea pensiilor pentru a evita excesul și dezechilibrul bugetar, introducerea coplății în sistemul de sănătate, trecerea graduală la pensii și servicii medicale private, liberalizarea și subvenționarea construcției de locuințe în marile orașe pentru a sprijini tinerii.

„Democratic, aceste măsuri sunt imposibil de aplicat. Populația nu le va vota niciodată. De aceea, căderea este inevitabilă. Statele doar amână deznodământul”, conchide Caramitru. În viziunea sa, fără reforme radicale, modelul actual de stat social se îndreaptă spre faliment, colaps instituțional și haos social.