Adevărul nemilos al cifrelor! Firmele nu au încredere în creşterea economiei şi nu iau credite

Băncile au 10 miliarde de lei exces de lichiditate, dar companiile nu se înghesuie să ia credite. BNM susține că măsurile stimulative cumulate de politică monetară au dus la scăderea continuă a ratelor de dobândă la creditele și depozitele noi în lei în trimestrul II 2024.

Astfel, rata medie ponderată la credite a constituit 9,08%, iar cea la depozite 3,24%, în diminuare cu 4,1 și, respectiv, cu 4,05 puncte procentuale față de trimestrul II 2023. Reducerea consecutivă a ratelor de dobândă a dus la creșterea volumului creditelor noi acordate în lei cu 51,4% anual în trimestrul II 2024. Această dinamică a fost impulsionată de creșterea creditelor acordate atât pentru consum și imobil persoanelor fizice, cât și persoanelor juridice din sectorul comerțului.

Această tendință de creștere a creditării este văzută ca un semn pozitiv pentru economia țării, contribuind la stimularea consumului și a investițiilor.

Datele publicate de BNS pentru primele două luni ale trimestrului II 2024 arată tendințe mixte în activitatea economică. Astfel, în perioada aprilie-mai 2024 exporturile s-au contractat cu 12,7 la sută anual, în timp ce rata anuală a importurilor s-a majorat cu 4,95 la sută. Comerțul cu amănuntul și comerțul cu ridicata au crescut în medie cu 22,0 și 10,7 la sută anual, respectiv. Producția industrială a consemnat un nivel mediu de -0,1 la sută. Conform estimărilor PIB, dinamica pozitivă a acestuia va continua și în trimestrul II 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dobinda #rata #companii #economie #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Iranul ar putea provoca o „catastrofă digitală” în statele din Golful Persic, prin deteriorarea cablurilor submarine de transmisie a datelor, potrivit unor informații publicate de agenția Tasnim News Agency, apropiată de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice.

Agenția a publicat o hartă a cablurilor din Strâmtoarea Ormuz și a avertizat că, în cazul în care mai multe linii ar fi întrerupte simultan fie accidental, fie intenționat „o catastrofă digitală ar zgudui statele arabe din Golful Persic”.

Potrivit datelor, cel puțin șapte cabluri de telecomunicații traversează fundul strâmtorii, inclusiv sistemele Falcon, AAE-1, TGN-Gulf și SEA-ME-WE, care conectează regiunea cu centre de date din Orientul Mijlociu, Europa și Asia. Din cauza tensiunilor diplomatice cu Teheranul, aceste cabluri sunt amplasate în principal în apele Oman, nu ale Iranului.

Deși o eventuală întrerupere ar afecta și Iranul, sursa citată susține că țara ar fi „mult mai puțin vulnerabilă”, deoarece depinde într-o măsură mai mică de aceste conexiuni.

Oficial, autoritățile iraniene nu au comentat informațiile, însă mesajul este interpretat de analiști drept o amenințare indirectă.

Experții de la Stimson Center atrag atenția că peste 15% din traficul global de date trece prin Strâmtoarea Ormuz, ceea ce face din această infrastructură una critică pentru statele din regiune, inclusiv Emiratele Arabe Unite, Qatar, Bahrain, Kuweit și Arabia Saudită.