Prețuri mai mari în 2025 – BNM și-a revizuit prognoza inflației

Rata anuală a inflației va avea o tendință relativ stabilă pentru întreaga perioadă de prognoză. Conform estimărilor recente, inflația medie anuală pentru anii 2024 și 2025 va fi de 4,7% și, respectiv, 5,3%, fiind revizuită cu -0,3 și, respectiv, 0,7 puncte procentuale. Prognoza actuală a inflației a fost ajustată în sens descendent pentru a doua jumătate a anului curent și în sens ascendent pentru trimestrul II 2025 – trimestrul I 2026, potrivit infromațiilor Băncii Naționale a Moldovei.

BNM susține că revizuirea în sens descendent a prognozei ratei anuale a inflației este determinată în mare parte de o scădere a prețurilor internaționale la produsele alimentare și la petrol. Pe de altă parte, revizuirea în sens ascendent este condiționată de impactul condițiilor secetoase din vara anului 2024 asupra prețurilor alimentare în prima jumătate a anului 2025, de o cerere agregată mai puțin restrictivă pe întreaga perioadă comparabilă și de o prognoză superioară a prețurilor la gazele naturale.

„Măsurile stimulative cumulate de politică monetară, atât de reducere consecutivă a ratei de bază, cât și de micșorare a normei rezervelor obligatorii, vor spori excesul de lichiditate în sistemul bancar până la finele anului curent. Volumul actual și cel prognozat al lichidităților va permite băncilor să crediteze agenții economici și gospodăriile, dar și să investească în valori mobiliare de stat (VMS)”, se mai arată în mesajul băncii centrale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie