BNM a decis din nou menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la 3,60% pe an: Inflația va fi de 4,7% în 2024

Banca Națională a Moldovei menține rata de bază la nivelul de 3,60% anual și păstrează ratele de dobândă la creditele – 5,60% și depozitele overnight – 1,60%, operațiunile repo – 3,85%, precum și normele rezervelor obligatorii în lei – 29% și în valută la 39%

BNM a luat în considerare decalajele în procesul de transmisie a efectelor deciziilor de politică monetară anterioare, precum și informațiile macroeconomice recente, care confirmă în mare parte principalele ipoteze și concluzii din Raportul asupra inflației din luna mai.

Evaluarea actuală a condițiilor monetare reale pe piața depozitelor, creditelor și cea valutară indică o situație favorabilă pentru menținerea inflației în limitele intervalului de variație de ±1,5 puncte procentuale față de ținta de 5,0%.

BNM consideră eficiente măsurile de politică monetară implementate, cum ar fi diminuarea consecutivă a ratei de bază și reducerea normei rezervelor obligatorii. În acest sens, volumul actual și cel prognozat al lichidităților va permite băncilor să crediteze agenții economici și gospodăriile, precum și investirea în Valori Mobiliare de Stat.

Deși există riscuri la adresa evoluției ratei anuale a inflației, aceasta se va menține în limitele intervalului de variație pe perioada intervalului de prognoză. Astfel, inflația medie anuală pentru anii 2024 și 2025 va fi de 4,7 și 5,3 la sută respectiv, fiind revăzută cu -0,3 și 0,7 puncte procentuale respectiv

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dobinzi #rata #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mult de o treime dintre miliardarii ruși incluși în topul Forbes Rusia 2024 ar fi apelat la servicii de PR pentru a elimina informațiile compromițătoare din rezultatele căutării Google. Potrivit unei investigații publicate de The Moscow Times, numele a 42 din cei 125 de miliardari ruși au fost implicate în utilizarea mecanismului DMCA (Digital Millennium Copyright Act) – o lege americană destinată protejării drepturilor de autor, dar folosită frecvent pentru a „curăța” internetul de conținut negativ.

Tehnica folosită este simplă, dar eficientă: agențiile de PR creează site-uri-fantomă cu articole copiate de pe site-urile originale și apoi trimit plângeri DMCA către Google, invocând încălcarea drepturilor de autor. Google este obligat, prin legislația americană, să elimine din rezultatele căutării materialele „reclamate” pentru a evita procese costisitoare.

The Moscow Times a verificat baza de date Lumen și a constatat că multe dintre cererile de ștergere vizează articole despre activele străine ale miliardarilor ruși, metodele de eludare a sancțiunilor internaționale, legături cu oficiali guvernamentali sau chiar antecedente penale.

Au fost eliminate, de exemplu, articole despre investițiile lui Roman Abramovici în start-up-uri occidentale prin operațiuni off-shore în Cipru, despre Ghenadi Timcenko și rețelele sale de deținere a activelor prin foști manageri, despre Andrei Melnicenko și transferul activelor „Eurohim” către soția sa, precum și despre Alisher Usmanov, inclusiv legăturile sale cu serviciile de forță și cu Vladimir Putin.

Informații despre proprietăți luxoase deținute în Occident au fost, de asemenea, eliminate din Google. Mihail Fridman, fondatorul Alfa Group, a rămas fără articolul despre vila sa cu zece dormitoare din Saint-Tropez, înghețată în urma sancțiunilor UE din 2022. Andrei Guriev, proprietarul „PhosAgro”, a fost disociat online de palatul Vitanhurst din Londra, iar Boris Rotenberg – de vila sa de pe Coasta de Azur.

Cele mai frecvent eliminate sunt materialele repostate pe site-uri de tip „kompromat” (compromițătoare). Acest lucru are o explicație strategică: în unele cazuri, deciziile privind sancțiunile internaționale se bazau inclusiv pe articole găsite prin Google, după cum a dezvăluit anterior Politico. Dosarele de sancționare includ surse diverse – de la The Financial Times și Reuters, până la bloguri, pagini Wikipedia sau articole traduse automat din presa rusă sau ucraineană.

Astfel, sancțiunile împotriva lui Viacheslav Kantor (proprietarul „Akron”) au fost susținute inclusiv cu articole din Vecherny Murmansk, iar în cazul lui Melnicenko – cu materiale de pe Audit-it.ru și dintr-un cont de Twitter al unui jurnalist. Sancțiunile impuse lui Grigori Berezkin au fost justificate inclusiv pe baza unei anchete publicate de site-ul obscur Russian Crimes.