Operațiunea „DeepFake”: 12 reținuți la Chișinău pentru escrocherii online cu reclame înșelătoare

12 Aug. 2024, 16:21
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
12 Aug. 2024, 16:21 // Actual //  bani.md

La aproximativ două săptămâni de la publicarea investigației Recorder despre reclamele deepfake, 12 persoane au fost reținute la Chișinău în urma unei operațiuni comune desfășurate de autoritățile din Republica Moldova și România. Operațiunea, denumită „DeepFake,” a vizat mai multe call centere suspectate de implicare în escrocherii online.

Conform unui comunicat al Poliției Republicii Moldova, au fost efectuate 60 de percheziții domiciliare, în oficii (inclusiv patru centre de apel) și în automobile din Chișinău și alte două localități din România. Schema de escrocherie era operată de un grup criminal organizat, format din membri din mai multe țări, iar operațiunea a fost coordonată cu procurorii DIICOT din România și a beneficiat de sprijinul Direcției Investigații Strategice a Poliției din Ucraina, care a desfășurat nouă percheziții la Kiev. Operațiunea s-a desfășurat sub egida agențiilor europene Eurojust, Europol și Selec, cu sprijinul Brigăzii de Poliție cu Destinație Specială „Fulger” din Chișinău.

DIICOT a confirmat că dosarul a fost deschis în urma unei sesizări a Autorității de Supraveghere Financiară și că, în luna martie 2024, s-a format o echipă comună de anchetă cu autoritățile judiciare din Republica Moldova. Până în prezent, au fost reunite 120 de dosare penale înregistrate la alte unități de parchet, iar prejudiciul înregistrat de victimele din România se ridică la aproximativ 15 milioane de lei.

Escrocheria implică crearea și distribuirea în mediul online de reclame care promiteau câștiguri rapide și substanțiale prin investiții reduse în acțiuni sau monede virtuale. Anunțurile erau făcute credibile prin folosirea imaginilor unor persoane celebre sau a siglelor unor bănci și publicații de specialitate. Detalii despre această schemă și despre metoda prin care victimele au fost înșelate au fost prezentate și în investigația RECORDER.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

21 Oct. 2026, 16:10
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Oct. 2026, 16:10 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Calea Ferată din Moldova (CFM) anunță revenirea pe profit după mai mulți ani de pierderi financiare. În primele nouă luni ale anului 2026, compania a înregistrat un rezultat financiar pozitiv de 22,7 milioane de lei, față de pierderi de 320 de milioane de lei în 2024 și 85 de milioane de lei în 2025. Cu toate acestea, redresarea are loc pe fundalul unor datorii bugetare, comerciale și externe care depășesc 1,4 miliarde de lei.

Potrivit informațiilor prezentate de administrația CFM, rezultatul pozitiv a fost obținut în urma măsurilor de redresare economico-financiară, eficientizării activității și reluării unor operațiuni de transport feroviar. Întreprinderea susține că a reușit să achite integral restanțele salariale istorice, acumulate în anii precedenți, și să asigure continuitatea transportului de mărfuri.

CFM atribuie evoluția favorabilă inclusiv programelor investiționale promovate de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, cu sprijinul Guvernului.

Comparativ cu pierderea de 85 de milioane de lei raportată pentru întregul an 2025, rezultatul din ianuarie–septembrie 2026 reprezintă o diferență pozitivă de 107,7 milioane de lei. Totuși, indicatorii se referă la perioade de raportare diferite, iar rezultatul final pentru 2026 urmează să fie stabilit după încheierea exercițiului financiar.

În pofida revenirii pe profit, situația financiară a întreprinderii rămâne complicată. Potrivit datelor prezentate anterior în Parlament de Angela Popil, expertă în evaluarea patrimoniului și reorganizarea CFM, la 31 august 2026, compania avea datorii față de bugetul public național de 248,65 milioane de lei, obligații comerciale de 185,77 milioane de lei și datorii externe de aproximativ 1,012 miliarde de lei.

Cumulat, aceste trei categorii de obligații ajung la circa 1,45 miliarde de lei, de peste 63 de ori mai mult decât rezultatul financiar pozitiv raportat pentru primele nouă luni ale anului.

Datoria externă include finanțări destinate achiziției de locomotive și modernizării infrastructurii feroviare. Aproximativ 17,78 milioane de euro sunt aferente procurării locomotivelor, iar alte 31,96 milioane de euro reprezintă credite pentru dezvoltarea și reabilitarea infrastructurii, inclusiv a tronsonului Bender–Basarabeasca–Etulia–Giurgiulești.

În același timp, CFM avea de recuperat creanțe în valoare de 1,543 miliarde de lei, potrivit situației de la sfârșitul lunii august. Valoarea acestora depășește obligațiile menționate, însă recuperarea efectivă a banilor depinde de calitatea creanțelor și de capacitatea debitorilor de a-și onora plățile.

Unul dintre rezultatele evidențiate de administrația CFM este achitarea integrală a restanțelor salariale istorice. Datele prezentate în Parlament arătau deja că, la sfârșitul lunii august, întreprinderea nu mai înregistra restanțe curente față de angajați.

În paralel, CFM continuă procesul de reorganizare structurală, care presupune separarea activităților feroviare și constituirea a două societăți pe acțiuni. Reforma urmărește delimitarea responsabilităților, eficientizarea administrării și crearea condițiilor pentru o funcționare economică mai sustenabilă.

În discuțiile parlamentare anterioare au fost prezentate și cele trei componente ale viitoarei organizări a sectorului feroviar: infrastructură, transport de pasageri și transport de mărfuri, sub denumirile CFMinfra, CFMpasageri și CFMmarfă.

Administrația întreprinderii susține că va continua măsurile de atragere a unor noi fluxuri de mărfuri, utilizare mai eficientă a capacităților existente și consolidare a conexiunilor logistice.

Revenirea la un rezultat financiar pozitiv reprezintă un semnal de ameliorare a situației CFM, însă dimensiunea datoriilor acumulate arată că redresarea companiei nu este încă încheiată. Rămâne de văzut dacă profitul operațional și reorganizarea vor permite întreprinderii să își reducă obligațiile și să finanțeze investițiile necesare modernizării transportului feroviar.