Topul companiilor aeriene cu cele mai multe întârzieri de pe Aeroportul Chișinău

În perioada ianuarie – iulie 2024, Aeroportul Internațional Chișinău a gestionat aproximativ 7.900 de zboruri tur-retur. În primele cinci luni ale anului, nivelul de punctualitate a fost satisfăcător, însă în luna iulie au apărut probleme semnificative. În această lună, doar 46% dintre zboruri au aterizat la timp și doar 39% au decolat conform programului. În aceeași perioadă, aeroportul a înregistrat un număr record de pasageri, aproximativ 485.000, conform analizei lui Stanislav Ghilețchi de la IPRE.

Cele mai frecvente destinații în perioada monitorizată au fost Istanbul (13,8% din zboruri), Antalya (10,7%), București (9,2%), Londra (7,5%), Varșovia (5,4%), Tel Aviv și Sharm El-Sheikh (4,8% fiecare), Erevan (4,1%) și Dublin (3,3%).

În ceea ce privește companiile aeriene, Fly One a operat cel mai mare procent de zboruri, cu 31% din totalul zborurilor de pe Aeroportul Internațional Chișinău, urmată de HiSky cu 22%.

Cele mai punctuale companii la aterizare au fost Turkish Airlines, TAROM și LOT Polish Airlines. La decolare, cele mai punctuale au fost TAROM, Fly One și HiSky. Totuși, companiile cu cele mai multe întârzieri la aterizare au fost WizzAir, Pegasus și HiSky, iar la decolare – Pegasus, Austrian și WizzAir.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#intirzieri #Aeroport #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.