Unul din trei lei dedicați cercetării revine științelor naturale. Experți: Este nevoie de o revizuire a priorităților

O treime din banii alocați cercetărilor anul trecut au revenit științelor naturale. Datele statistice arată că domeniul a beneficiat de 210 milioane de lei, din suma de 647 de milioane de lei dedicați cercetării. Științele medicale și cele agricole au accesat câte aproximativ 120 de milioane de lei. Mai puțini bani au ajuns la științele inginerești și tehnice, puțin peste 80 de milioane de lei, și la cele sociale și umaniste, 70 și respectiv 40 de milioane.

Prezenți la emisiunea „Consens Național” de la Rlive TV, Aurelia Hanganu, directoarea generală a Agenției Naționale pentru Cercetare și Dezvoltare, și Viorel Bostan, rectorul Universității Tehnice a Moldovei s-au pronunțat pentru o finanțare a cercetării pe criterii de concurs și o revizuire a priorităților și programelor de cercetare.

Aurelia Hanganu, directoarea generală a Agenției Naționale pentru Cercetare și Dezvoltare, a afirmat că 80 la sută din banii dedicați științei au fost direcționați anul trecut pentru finanțare instituțională și doar 20 la sută au rămas pentru partea competitivă. Ea spune că această proporție ar trebuie schimbată în favoarea competiției și dezvoltării cercetării.

„Finanțarea proiectelor se face pe cinci direcții strategice: sănătate, agricultură și mediu, provocări societale unde avem un concurs extraordinar pentru că într-o singură direcție se unesc domeniile de științe umanitare și științe sociale care au capacități foarte mari. Mai este biotehnologie și științe exacte care sunt cele mai solicitate. Eu cred că această înclinare ar trebuie să fie folosită cu înțelepciune pentru dezvoltarea capacitaților pe direcția dată așa cum au făcut și alte țări care au înțeles unde sunt foarte buni și pot avansa și, respectiv, au investit acolo”, a menționat Aurelia Hanganu.

Viorel Bostan, rectorul Universității Tehnice a Moldovei, este de părere că prioritățile și direcțiile strategice din domeniul cercetării urmează a fi schimbate odată la câțiva ani.

„Avem potențial, dar trebuie să rezolvăm problema cu finanțarea, continuăm procesul de integrare europeană dacă cercetarea va fi privită cu ochi buni în țară. Trebuie să mai schimbăm și altă percepție. În Occident jumătate din fondurile de cercetare vin din partea companiile private. La noi acest lucru practic lipsește, trebuie să înțeleagă și mediul de afaceri că prin investiții în cercetare și dezvoltare crește competitivitatea. Cercetarea este ca și o investiție într-un start up. Doar unul dintr-o sută poate excela”, a mai spus rectorul UTM.

Anul trecut Republica Moldova a cheltuit pentru activități de cercetare-dezvoltare 0,22 din Produsul Intern Brut. Din suma de 671 de milioane de lei pentru știință, 96 la sută au fost direcționate cheltuielilor curente care țin în mare parte de plata salariilor și a contribuțiilor sociale pentru angajați. Doar puțin peste trei la sută din bani au fost utilizați pentru procurare de utilaje, tehnologii informaționale și alte cheltuieli capitale.

#cercetare #bani #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul Republica Moldova pregătește alocarea a aproape 16 milioane de lei pentru majorarea capitalului la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, în cadrul unui proiect de hotărâre care vizează onorarea angajamentelor internaționale asumate de stat.

Potrivit documentului, suma de 15,95 milioane lei (echivalentul a 806 mii euro) reprezintă a doua tranșă dintr-un angajament total de circa 4,03 milioane euro, pe care Moldova s-a obligat să-l achite în cinci rate anuale, până în 2029.

Decizia vine în contextul majorării capitalului BERD cu 4 miliarde de euro la nivel global, proces în care Republica Moldova participă pentru a-și menține cota de vot de 0,101% în cadrul instituției financiare internaționale.

Datele din proiect arată că BERD rămâne unul dintre cei mai importanți finanțatori ai economiei moldovenești, cu 179 de proiecte în valoare totală de 2,45 miliarde euro, dintre care 69 sunt active, însumând peste 1,3 miliarde euro. Fondurile sunt direcționate către sectoare-cheie precum infrastructura, energia, sistemul financiar și agribusiness.

Guvernul subliniază că plata trebuie efectuată până la 30 aprilie 2026, iar întârzierea ar putea afecta credibilitatea țării și respectarea angajamentelor externe. De altfel, autoritățile au respins extinderea proiectului pentru alte instituții financiare, invocând lipsa de timp și necesitatea respectării termenelor stricte.

Executivul mizează pe faptul că participarea la majorarea capitalului BERD va consolida relațiile cu instituția și va facilita accesul la finanțare pentru economie, în special pentru sectorul privat, care deja beneficiază de o parte importantă din investițiile băncii.