Unul din trei lei dedicați cercetării revine științelor naturale. Experți: Este nevoie de o revizuire a priorităților

O treime din banii alocați cercetărilor anul trecut au revenit științelor naturale. Datele statistice arată că domeniul a beneficiat de 210 milioane de lei, din suma de 647 de milioane de lei dedicați cercetării. Științele medicale și cele agricole au accesat câte aproximativ 120 de milioane de lei. Mai puțini bani au ajuns la științele inginerești și tehnice, puțin peste 80 de milioane de lei, și la cele sociale și umaniste, 70 și respectiv 40 de milioane.

Prezenți la emisiunea „Consens Național” de la Rlive TV, Aurelia Hanganu, directoarea generală a Agenției Naționale pentru Cercetare și Dezvoltare, și Viorel Bostan, rectorul Universității Tehnice a Moldovei s-au pronunțat pentru o finanțare a cercetării pe criterii de concurs și o revizuire a priorităților și programelor de cercetare.

Aurelia Hanganu, directoarea generală a Agenției Naționale pentru Cercetare și Dezvoltare, a afirmat că 80 la sută din banii dedicați științei au fost direcționați anul trecut pentru finanțare instituțională și doar 20 la sută au rămas pentru partea competitivă. Ea spune că această proporție ar trebuie schimbată în favoarea competiției și dezvoltării cercetării.

„Finanțarea proiectelor se face pe cinci direcții strategice: sănătate, agricultură și mediu, provocări societale unde avem un concurs extraordinar pentru că într-o singură direcție se unesc domeniile de științe umanitare și științe sociale care au capacități foarte mari. Mai este biotehnologie și științe exacte care sunt cele mai solicitate. Eu cred că această înclinare ar trebuie să fie folosită cu înțelepciune pentru dezvoltarea capacitaților pe direcția dată așa cum au făcut și alte țări care au înțeles unde sunt foarte buni și pot avansa și, respectiv, au investit acolo”, a menționat Aurelia Hanganu.

Viorel Bostan, rectorul Universității Tehnice a Moldovei, este de părere că prioritățile și direcțiile strategice din domeniul cercetării urmează a fi schimbate odată la câțiva ani.

„Avem potențial, dar trebuie să rezolvăm problema cu finanțarea, continuăm procesul de integrare europeană dacă cercetarea va fi privită cu ochi buni în țară. Trebuie să mai schimbăm și altă percepție. În Occident jumătate din fondurile de cercetare vin din partea companiile private. La noi acest lucru practic lipsește, trebuie să înțeleagă și mediul de afaceri că prin investiții în cercetare și dezvoltare crește competitivitatea. Cercetarea este ca și o investiție într-un start up. Doar unul dintr-o sută poate excela”, a mai spus rectorul UTM.

Anul trecut Republica Moldova a cheltuit pentru activități de cercetare-dezvoltare 0,22 din Produsul Intern Brut. Din suma de 671 de milioane de lei pentru știință, 96 la sută au fost direcționate cheltuielilor curente care țin în mare parte de plata salariilor și a contribuțiilor sociale pentru angajați. Doar puțin peste trei la sută din bani au fost utilizați pentru procurare de utilaje, tehnologii informaționale și alte cheltuieli capitale.

#cercetare #bani #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Scumpirea puternică a motorinei începe să se reflecte tot mai apăsat în costurile agricultorilor din Republica Moldova, iar fermierii aflați departe de portul Giurgiulești sunt printre cei mai expuși. Economistul Iurie Rija arată că motorina ajunge să „intre” de două ori în aceeași tonă de grâu – mai întâi prin costurile de producție, iar apoi prin transportul recoltei spre punctele de export.

Potrivit analizei economistului, problema Republicii Moldova în această toamnă nu este, deocamdată, lipsa motorinei la nivelul importurilor totale, ci prețul acesteia. În primele opt luni ale anului au fost importate 454.918 tone de motorină, cu doar 2% mai puțin față de perioada similară din 2025. În schimb, prețul mediu de import a ajuns la 29,62 lei/kg, fiind cu 42% mai mare.

Presiunea vine de pe piața internațională. În nord-vestul Europei, cotația motorinei prezentată în analiza lui Rija a urcat de la 94,62 dolari pe baril în februarie la 200,99 dolari în septembrie, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 112%. În același timp, marja de rafinare a crescut de la circa 25 la 97 de dolari pe baril.

Efectele sunt deja vizibile la pompă. La 25 septembrie, prețul maxim al motorinei în Republica Moldova ajunsese la 36,82 lei/litru. Din această sumă, 23,11 lei reprezentau componenta calculată din cotația produsului, 4,21 lei – marja comercială reglementată, 3,36 lei – acciza, iar 6,14 lei – TVA. Astfel, taxele însumau 9,50 lei pentru fiecare litru, echivalentul a 25,8% din preț.

Numai între 14 și 25 septembrie, prețul maxim al motorinei a crescut de la 34,97 la 36,82 lei/litru. Rija atenționează însă că încetinirea recentă a creșterii cotațiilor nu poate fi interpretată deocamdată drept începutul unei ieftiniri durabile.

Șocul este vizibil și în factura achitată de țară pentru importurile de motorină. Până la 9 septembrie, importatorii plătiseră deja 14,17 miliarde de lei, sumă care reprezintă peste 93% din valoarea importurilor de motorină din întreg anul 2025. Dacă volumele și prețurile din ultimele luni se mențin în apropierea nivelurilor actuale, factura pentru întreg anul s-ar putea apropia de 22–23 de miliarde de lei. Economistul precizează că este vorba despre o proiecție dependentă de evoluția pieței.

Pentru agricultori, prima lovitură vine direct din câmp. La un consum orientativ de 70–90 de litri de motorină pentru un hectar, o diferență de preț de 12–13 lei/litru poate genera cheltuieli suplimentare de aproximativ 840–1.170 de lei pe hectar, într-un calcul simplificat. La o recoltă de patru tone de grâu la hectar, aceasta echivalează cu aproximativ 210–290 de lei în plus pentru fiecare tonă produsă.

A doua lovitură vine atunci când grâul trebuie transportat spre port. Potrivit lui Rija, la începutul sezonului transportarea unei tone de grâu de la Drochia la Giurgiulești costa aproximativ 500–600 de lei. În prezent, tariful a ajuns în jurul nivelului de 800 de lei pe tonă și are tendință de creștere.

Diferența de 200–300 de lei pe tonă înseamnă o cheltuială suplimentară de 5.000–7.500 de lei pentru un singur camion încărcat cu 25 de tone de grâu.

Motorina este unul dintre factorii care împing tarifele în sus, însă economistul subliniază că scumpirea transportului nu poate fi pusă exclusiv pe seama carburanților. Costurile sunt influențate și de disponibilitatea camioanelor, timpii de așteptare la încărcare și descărcare, cozile și posibilitatea transportatorului de a găsi marfă pentru cursa de întoarcere.

Situația îi dezavantajează în special pe agricultorii din nordul Republicii Moldova. Cumpărătorul stabilește cât poate oferi pentru grâu pornind de la prețul pe care îl poate obține la destinație și scăzând cheltuielile necesare pentru a transporta marfa până acolo. Dacă prețurile externe nu cresc suficient pentru a compensa costurile logistice, transportul mai scump pune presiune directă asupra prețului oferit fermierului.

„Motorina este astfel prezentă în aceeași tonă de grâu de două ori: când este produsă și când este transportată”, concluzionează Iurie Rija.

#cost #Cereale #transport