Achiziție surpriză pe piața media din Moldova: Un milionar devine proprietar al publicației Logos Press

15 Aug. 2024, 09:22
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  bani.md
15 Aug. 2024, 09:22 // Bani și Afaceri //  bani.md

Revista „Экономическое обозрение Logos Press,” cea mai veche publicație periodică din Moldova, și-a schimbat recent din nou proprietarul. Tranzacția, evaluată la 1,637 milioane de lei (aproximativ 93.000 de dolari), a fost înregistrată pe piața valorilor mobiliare extrabursiere. Alexandr Tanas, proprietarul anterior al Societății pe Acțiuni „Publicaţia Periodică Revista Economică Logos-Pres,” a vândut 100% din acțiuni companiei moldovenești „Cașalot,” parte a holdingului deținut de cunoscutul om de afaceri Mircea Baciu.

Milionarul Mircea Baciu, care este și proprietarul lanțului de magazine Bomba, al centrului comercial Grand-Hall și Sportlandia, devine astfel noul proprietar al „Logos Press.” Baciu este cunoscut și pentru performanțele sale montane, fiind primul moldovean care a cucerit cei mai înalți munți de pe toate continentele, inclusiv Everestul, scrie infomarket.md.

Conform surselor InfoMarket, Baciu intenționează să extindă formatul media al „Logos Press,” menținând în același timp statutul de cea mai mare și mai veche publicație economică din țară. Fondată în 1990 de economistul Serghei Mișin, revista a fost vândută în 2016 lui Alexandr Tanas pentru 2 milioane de lei.

Compania „Cașalot,” înregistrată în 2003, activează în domeniul producției de materiale tipărite și publicitate, având 20 de angajați și venituri din vânzări de 7,4 milioane de lei în 2023. De asemenea, compania și-a majorat profitul net de 2,3 ori în ultimul an.

„Logos Press,” înființată oficial ca SA în 1992, a înregistrat venituri în scădere în 2023, de 1,07 milioane de lei, reflectând o tendință generală de scădere a interesului pentru publicațiile tipărite. Revista este specializată în informații analitice economice și de afaceri și este publicată săptămânal, atât în variantă tipărită, cât și online, cu peste 1,5 mii de numere publicate de la înființare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

04 Aug. 2026, 16:31
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Aug. 2026, 16:31 // Actual //  bani.md

Asociația Națională „COPYRIGHT” și Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreților solicită autorităților să verifice legalitatea tranzacției de împăcare încheiate între AO „MORA”, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și Ministerul Justiției. Cele două asociații susțin că, în urma acestei înțelegeri, AGEPI și-a schimbat nejustificat poziția față de avizarea AO „MORA”, deși motivele invocate anterior pentru refuz nu ar fi fost înlăturate. În opinia lor, situația poate afecta drepturile celorlalte organizații de gestiune colectivă și funcționarea întregului sistem de administrare a drepturilor de autor și conexe.

Într-o conferință de presă la IPN, reprezentanții celor două organizații au anunțat că au sesizat Guvernul, Parlamentul și Președinția, solicitând examinarea circumstanțelor în care a fost încheiată tranzacția de împăcare și verificarea acțiunilor întreprinse de AGEPI în cazul AO „MORA”.

Președintele AN „COPYRIGHT”, Liviu Știrbu, a amintit că, pe 22 ianuarie, AGEPI a refuzat avizarea AO „MORA” ca organizație de gestiune colectivă, invocând informații prezentate de Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate. Potrivit acestuia, instituțiile au semnalat presupuse legături ale organizației cu un conducător al unor organizații de gestiune colectivă din Federația Rusă, precum și existența unor riscuri de securitate.

Liviu Știrbu a declarat că aceste informații nu au fost retrase și nici declarate nelegale, însă, pe 21 iulie, Ministerul Justiției și AGEPI au încheiat o tranzacție de împăcare cu AO „MORA”. Ulterior, pe 28 iulie, AGEPI și-a revocat decizia de refuz și a dispus reluarea procedurii de avizare.

„Considerăm că situația creată depășește limitele unui simplu litigiu administrativ și necesită o verificare interinstituțională completă, inclusiv prin prisma legalității, integrității procesului decizional și securității economice și informaționale a statului”, a afirmat președintele „COPYRIGHT”.

Autorul Eugeniu Turuta a declarat că tranzacția de împăcare nu produce efecte doar între părțile implicate în proces, ci poate influența întregul sistem de gestiune colectivă și drepturile organizațiilor deja avizate. În opinia sa, instanța și autoritățile nu au analizat impactul acordului asupra celorlalte organizații și nici nu au explicat motivele schimbării poziției AGEPI.

„În dreptul administrativ funcționează un principiu fundamental: autoritatea publică trebuie să-și motiveze deciziile. Atunci când își schimbă radical poziția, această obligație este cu atât mai importantă”, a mai spus Eugeniu Turuta.

Participanții la conferință au abordat și problema întârzierii desemnării colectorului unic al remunerațiilor pentru drepturile de autor și drepturile conexe. Ei susțin că, din cauza blocării procesului, autorii și interpreții nu și-au primit remunerațiile în acest an.

Interpretul Ian Raiburg a menționat că artiștii nu au încasat „niciun bănuț” în 2026 și a propus ca domeniul drepturilor de autor să fie gestionat de Ministerul Culturii, nu de AGEPI.

În același context, compozitorul Oleg Baraliuc a declarat că lipsa unui colector unic desemnat generează pierderi financiare importante pentru titularii drepturilor și a cerut explicații privind întârzierea procedurii.

Totodată, vorbitorii au anunțat că intenționează să inițieze o campanie de colectare a semnăturilor pentru demiterea conducerii AGEPI și pentru transferarea domeniului drepturilor de autor în subordinea Ministerului Culturii.

Solicitat de IPN pentru o reacție, Ministerul Justiției a redirecționat solicitarea către AGEPI, care a precizat că va reveni ulterior cu un răspuns. Reprezentanții AO „MORA” nu au răspuns, deocamd ată, solicitării de comentarii.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.