Prăbușirea rublei: Rusia în criză de yuani, iar piața este zguduită de colapsul valutar

Piața valutară a suferit o prăbușire bruscă miercuri, pe fondul unui deficit tot mai mare de yuani chinezești — de facto, ultima monedă disponibilă pentru tranzacții la bursă.

Cursul yuanului pe bursa de la Moscova a crescut cu 7,2% până la ora 15:07 (ora Moscovei), atingând 13,03 ruble per yuan — cel mai ridicat nivel din aprilie. Scăderea rublei față de moneda chineză a fost cea mai severă din 6 iulie 2022, când yuanul a închis tranzacțiile cu o creștere de 9,1%.

Până la ora 15:33, yuanul a revenit la nivelul de 12,83 ruble, înregistrând o creștere de 5,6% față de închiderea tranzacțiilor de marți. Dolarul și euro, conform cotațiilor LSEG, s-au scumpit cu 2%, ajungând la 89,45 și, respectiv, 98,79 ruble.

Pe piața rusă există un „deficit persistent” de yuani, a descris situația Denis Popov, analist-șef la PSB. Costul operațiunilor repo în yuani pe piața interbancară a explodat miercuri, ajungând la o rată anuală șocantă de 400% — atât erau dispuse instituțiile financiare să plătească pentru a împrumuta yuani pentru o zi.

Piața de lichidități în yuani din Rusia este pur și simplu „ruptă”, iar situația se agravează de la o zi la alta, a constatat Egor Susin, director general la PSB Private Banking.

Creșterea bruscă a ratelor pentru yuani a început vineri, 30 august, când acestea au crescut de cinci ori, de la 8,5% la 42,15%. Luni, acestea au ajuns la 52,5%, iar marți — la 60%.

Blocările masive ale plăților de către băncile chineze și închiderea treptată a canalelor alternative de tranzacții valutare au redus semnificativ fluxul de yuani în economie. Băncile „practic nu mai au” fonduri disponibile în yuani, iar creditarea în moneda chineză s-a oprit de facto, a declarat Taras Skvorțov, vicepreședinte senior și șeful departamentului de finanțe la Sberbank.

„Este foarte probabil ca în toamnă să asistăm la o devalorizare treptată a rublei rusești”, a prezis Alexei Antonov, analist la Alor Broker.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rubla #depreciere #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.