Pe 20 octombrie, alegătorii din stânga Nistrului ar putea vota în 15 localități controlate constituțional. Lista lor

Alegătorii din stânga Nistrului ar putea vota în 15 localități de pe teritoriul controlat constituțional la alegerile prezidențiale de pe 20 octombrie 2024 și referendumul la care își vor exprima opinia referitor la integrarea europeană a Republicii Moldova. Comisia Electorală Centrală (CEC) a publicat lista prealabilă a locațiilor.

Preliminar, alegătorii din stânga Nistrului vor putea vota la Soroca, Florești, Căușeni, Ștefan Vodă, Rezina, Șoldănești, Orhei, Dubăsari, Criuleni, Anenii Noi, Chișinău, Bălți, Cahul, Călărași și Ungheni.

„Codul electoral prevede că la constituirea acestor secții, Comisia Electorală Centrală ia în considerare datele din Registrul de stat al alegătorilor raportate la dinamica participării alegătorilor în ultimele 3 scrutine și, complementar, informațiile sau propunerile entităților responsabile de realizarea politicii de reintegrare și securitate, care, la elaborarea propunerilor menționate, vor ține cont de organizarea administrativ-teritorială, de specificul căilor de acces și comunicare, de asigurarea accesului alegătorilor la procesul electoral și la organele electorale respective”, transmit membrii CEC.

Decizia finală privind organizarea secțiilor de votare pentru alegerile prezidențiale și referendum constituțional de pe 20 octombrie 2024 va fi luată de către Comisia Electorală până la 15 septembrie 2024.

Conform datelor din Registrul de Stat al Alegătorilor (RSA) pentru anul 2024, 284.027 de persoane cu drept de vot au reședința în Transnistria. Numărul lor a crescut cu peste 48.000, comparativ cu 2018.

#referendum constitutional #20 octombrie #alegeri prezidentiale #stanga nistrului

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să dețină un pachet de 62.500 de acțiuni la producătorul rus de camioane KAMAZ, cu sediul în Republica Tatarstan, Federația Rusă. Titlurile, evaluate contabil la aproximativ 1,45 milioane de lei, figurează în evidența Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, deși ar fi trebuit transmise Agenției Proprietății Publice. Carența a fost semnalată din nou de Curtea de Conturi în cadrul auditului financiar pentru anul 2025, prezentat pe 21 octombrie în Parlament.

Potrivit auditorilor, netransmiterea celor 62.500 de valori mobiliare către Agenția Proprietății Publice a determinat supraevaluarea cu aproximativ 1,4 milioane de lei a conturilor ministerului aferente acțiunilor și altor participații deținute peste hotarele țării.

Acțiunile au o istorie de peste trei decenii. Acestea au fost procurate în 1991 din mijloacele bugetului republican, însă reorganizările succesive ale instituțiilor publice au complicat stabilirea și înregistrarea corespunzătoare a drepturilor patrimoniale.

Pachetul deținut de Republica Moldova reprezintă 0,00883% din capitalul social al KAMAZ, una dintre cele mai cunoscute companii producătoare de camioane din Federația Rusă.

Deși participația este una minoritară, situația juridică a acțiunilor a atras în mod repetat atenția auditorilor. Încă în rapoartele precedente, Curtea de Conturi constata că autoritățile moldovenești nu au notificat corespunzător compania rusă despre modificările privind succesiunea drepturilor asupra acțiunilor și nu au participat la adunările generale ale acționarilor.