Irina Vlah, despre necesitatea creării unui parc agroindustrial: „Va fi un proiect unic pentru Moldova”

Președinta Asociației „Platforma Moldova”, Irina Vlah, se declară nemulțumită de situația din agricultură. Aceasta a constatat că seceta a devenit o normă, iar fermierii se tem că situația se va înrăutăți anual. O recoltă insuficientă din cauza secetei îi împiedică să-și plătească furnizorii de îngrășăminte și împrumuturile bancare, ceea ce duce la falimentul multor gospodării.

„Ponderea agriculturii în produsul intern brut al Republicii Moldova este de 10-12%. În același timp, țara este considerată una agricolă și, din păcate, o zonă de agricultură riscantă. Fermierii spun că seceta din țară a devenit mai degrabă normă decât excepție. Și cred că situația se va înrăutăți în fiecare an. Cunoaștem cu toții cerințele fermierilor care susțin că, fără sprijinul guvernamental, sute de gospodării agricole vor da faliment anul acesta”, se arată într-un comunicat al Irinei Vlah.

Fondatoarea „Platformei Moldova” propune o serie de măsuri inovatoare pentru dezvoltarea agriculturii moldovenești. Printre acestea se numără asigurarea recoltelor, unde statul returnează până la 70% din costul primei de asigurare. Aceasta ar proteja investițiile fermierilor și ar transfera riscul secetei către companiile de asigurări.

De asemenea, Vlah subliniază necesitatea creării unui Parc agroindustrial în Moldova, similar Zonelor Economice Libere sau Parcurilor Industriale. Un astfel de parc ar include întreprinderi de depozitare și prelucrare a produselor agricole, adăugând valoare produselor locale și reducând exportul de materii prime la prețuri mici.

„Parcul agroindustrial va fi un proiect unic pentru Moldova. Astăzi fermierii nu pot fi întotdeauna de acord între ei, deoarece ei concurează și acest lucru este normal. Dar sub patronajul statului, cu sprijinul partenerilor internaționali de dezvoltare, într-un an sau doi vom putea începe producția de produse Taste of Moldova, după exemplul Vinului Moldovei. Vinificația s-a unit sub un singur brand al țării. Folosind același principiu, este necesară unirea producătorilor agricoli și procesatorilor agricoli, îmbunătățirea calității produselor prezentate la raft sub marca comună Taste of Moldova.

Echipa mea a început să implementeze un astfel de proiect în Comrat în 2020. Vorbim despre crearea unui „Șantier de ambalare”, care să ofere servicii gospodăriilor mici și mijlocii. Serviciile includ calibrarea, ambalarea și depozitarea produselor. Această abordare vă permite crearea unui produs omogen de la mai multe gospodării în volumul necesar. Atunci va fi mai ușor pentru producătorii noștri să satisfacă cererile partenerilor de produse și să încheie mai multe contracte. Când eram bașcanul Găgăuziei, am alocat 400 de mii de lei din Fondul de Dezvoltare Regională pentru pregătirea proiectului, iar din bugetul regional am alocat 1,2 milioane pentru începerea construcției. Partener în proiect a fost și Primăria de Comrat.”, precizează politiciana.

Irina Vlah subliniază că autoritățile regionale și locale, împreună cu întreprinderile, pot crea condiții pe termen lung pentru dezvoltarea agriculturii moldovenești, asigurând astfel un viitor mai sigur și prosper pentru fermieri.

#vlah #solutii #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.