Irina Vlah, despre necesitatea creării unui parc agroindustrial: „Va fi un proiect unic pentru Moldova”

13 Sept. 2024, 11:06
 // Categoria: Economie // Autor:  bani.md
13 Sept. 2024, 11:06 // Economie //  bani.md

Președinta Asociației „Platforma Moldova”, Irina Vlah, se declară nemulțumită de situația din agricultură. Aceasta a constatat că seceta a devenit o normă, iar fermierii se tem că situația se va înrăutăți anual. O recoltă insuficientă din cauza secetei îi împiedică să-și plătească furnizorii de îngrășăminte și împrumuturile bancare, ceea ce duce la falimentul multor gospodării.

„Ponderea agriculturii în produsul intern brut al Republicii Moldova este de 10-12%. În același timp, țara este considerată una agricolă și, din păcate, o zonă de agricultură riscantă. Fermierii spun că seceta din țară a devenit mai degrabă normă decât excepție. Și cred că situația se va înrăutăți în fiecare an. Cunoaștem cu toții cerințele fermierilor care susțin că, fără sprijinul guvernamental, sute de gospodării agricole vor da faliment anul acesta”, se arată într-un comunicat al Irinei Vlah.

Fondatoarea „Platformei Moldova” propune o serie de măsuri inovatoare pentru dezvoltarea agriculturii moldovenești. Printre acestea se numără asigurarea recoltelor, unde statul returnează până la 70% din costul primei de asigurare. Aceasta ar proteja investițiile fermierilor și ar transfera riscul secetei către companiile de asigurări.

De asemenea, Vlah subliniază necesitatea creării unui Parc agroindustrial în Moldova, similar Zonelor Economice Libere sau Parcurilor Industriale. Un astfel de parc ar include întreprinderi de depozitare și prelucrare a produselor agricole, adăugând valoare produselor locale și reducând exportul de materii prime la prețuri mici.

„Parcul agroindustrial va fi un proiect unic pentru Moldova. Astăzi fermierii nu pot fi întotdeauna de acord între ei, deoarece ei concurează și acest lucru este normal. Dar sub patronajul statului, cu sprijinul partenerilor internaționali de dezvoltare, într-un an sau doi vom putea începe producția de produse Taste of Moldova, după exemplul Vinului Moldovei. Vinificația s-a unit sub un singur brand al țării. Folosind același principiu, este necesară unirea producătorilor agricoli și procesatorilor agricoli, îmbunătățirea calității produselor prezentate la raft sub marca comună Taste of Moldova.

Echipa mea a început să implementeze un astfel de proiect în Comrat în 2020. Vorbim despre crearea unui „Șantier de ambalare”, care să ofere servicii gospodăriilor mici și mijlocii. Serviciile includ calibrarea, ambalarea și depozitarea produselor. Această abordare vă permite  crearea unui produs omogen de la mai multe gospodării în volumul necesar. Atunci va fi mai ușor pentru producătorii noștri să satisfacă cererile partenerilor de produse și să încheie mai multe contracte. Când eram bașcanul Găgăuziei, am alocat 400 de mii de lei din Fondul de Dezvoltare Regională pentru pregătirea proiectului, iar din bugetul regional am alocat 1,2 milioane pentru începerea construcției. Partener în proiect a fost și Primăria de Comrat.”, precizează politiciana.

Irina Vlah subliniază că autoritățile regionale și locale, împreună cu întreprinderile, pot crea condiții pe termen lung pentru dezvoltarea agriculturii moldovenești, asigurând astfel un viitor mai sigur și prosper pentru fermieri.

07 Nov. 2026, 14:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Nov. 2026, 14:21 // Actual //  Ursu Victor

Turcia pune presiune pe Rusia pentru reducerea prețului gazelor naturale și avertizează că ar putea diminua în continuare importurile rusești în favoarea gazului natural lichefiat (GNL) din Statele Unite. Ministrul turc al Energiei și Resurselor Naturale, Alparslan Bayraktar, a declarat că gazul rusesc a devenit „extrem de scump”, iar Ankara nu mai este dispusă să plătească prețuri necompetitive.

„Motivul pentru care cumpărăm mai puțin gaz din Rusia și mai mult din Statele Unite este foarte simplu: nu este vorba despre politică, ci despre preț. Gazul rusesc este extrem de scump”, a declarat Bayraktar în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii la Istanbul, potrivit Türkiye Today.

Oficialul a explicat că prețurile ridicate obligă Turcia să caute furnizori alternativi și să își diversifice sursele de aprovizionare. Mesajul transmis Moscovei este că, dacă gazul rusesc nu devine mai competitiv, Ankara va continua să îl înlocuiască treptat cu importuri mai ieftine.

Declarațiile reprezintă și un posibil instrument de negociere în relația cu Gazprom. Potrivit analistului energetic Isaac Levi, citat de Kyiv Independent, Ankara ar putea încerca să obțină reduceri de preț, amenințând Rusia cu pierderea unei cote și mai mari din piața turcă.

Schimbarea este deja vizibilă în structura importurilor. În 2006, Rusia asigura aproape 64% din gazele naturale importate de Turcia. Până în 2025, această pondere coborâse la aproximativ 37%, pe fondul creșterii livrărilor din Azerbaidjan și al importurilor de GNL.

În 2025, Turcia a importat aproximativ 21,16 miliarde de metri cubi de gaze rusești prin conducte, în timp ce livrările de GNL din Statele Unite au ajuns la 9,19 miliarde de metri cubi. SUA au devenit astfel principalul furnizor de gaze lichefiate al Turciei.

Ankara și-a extins masiv și infrastructura de import. Capacitatea zilnică de regazificare a GNL a crescut de la 32 de milioane de metri cubi în 2016 la aproximativ 161 de milioane de metri cubi în prezent, ceea ce permite recepționarea unor volume considerabil mai mari de gaze transportate pe mare.

Un element important în negocierile cu Moscova îl reprezintă contractele de furnizare. La sfârșitul anului 2025, compania turcă de stat BOTAȘ a prelungit cu numai un an două contracte importante cu Gazprom, care însumează aproximativ 22 de miliarde de metri cubi anual. Acestea urmează să expire la sfârșitul anului 2026, ceea ce sporește importanța discuțiilor privind prețurile și condițiile viitoarelor livrări.

Cu toate acestea, ministrul turc a exclus o ruptură completă de Rusia, subliniind că țara sa va avea în continuare nevoie de gazele rusești. Ankara intenționează însă să cumpere din sursele care oferă cele mai avantajoase condiții comerciale.

Turcia mizează inclusiv pe dezvoltarea propriilor zăcăminte din Marea Neagră. Producția de gaze din perimetrul Sakarya ar urma să ajungă la 7,5 miliarde de metri cubi anual până în 2027, diminuând dependența de importuri.

Presiunile Ankarei vin într-un moment sensibil pentru Gazprom, în condițiile în care Uniunea Europeană pregătește eliminarea completă a importurilor de gaze rusești până în 2027. În acest context, menținerea pieței turce devine tot mai importantă pentru exporturile energetice ale Moscovei.