Sindicatele și patronatele: Uniunea Europeană așteaptă implementarea directivelor legate ocuparea forței de muncă

După mai bine de zece ani de transpunere, Republica Moldova trebuie să arate Bruxelles-ului că știe și să pună în practică nu doar să transpună pe hârtie directivele europene legate de politica socială și ocuparea forței de muncă. Declarațiile aparțin invitaților emisiunii „Consens Național” de la Rlive TV, Eduard Gurin, președintele Comitetului pe capitalul uman al Asociației Businessului European, și Sergiu Iurcu, consilier principal al Departamentului protecție social-economică al Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova.

„Noi avem aproape zece ani de când am început să implementăm directivele europene în legislația noastră. Cum ar fi cele legate de munca suplimentară, remunerarea egală pentru femei și bărbați. Unele dintre ele deja au dat și anumite rezultate. Angajatorii așteaptă ca prin aceste negocieri să avem niște reglementări mai flexibile. Mediul de afaceri este gata să se implice în procesul de negocieri”, a spus președintele de comitet al Asociației Businessului European.

Potrivit lui, multe norme din directivele europene au un caracter recomandabil fapt care oferă o libertate țărilor membre ale Uniunii Europene. Eduard Gurin și-a exprimat speranța că autoritățile moldovene se vor angaja să pună în practică exact atât cât pot face pentru a nu dezamăgi în viitor partenerii europeni. Fapt susținut și de reprezentantul Sindicatelor din Moldova.

„Uniunea Europeană este interesată de implementarea, nu atât transpunerea. Acum suntem la etapa de analiză și transpunere a directivelor europene și a altor regulamente, ordine și rezoluții care sunt aprobate. Pe ei îi interesează ca acel cadru european să fie transpus în legislația noastră și următorul pas ține de implementare care este unul foarte dificil”, a menționat Sergiu Iurcu.

Acquis-ul în domeniul social include standarde minime în domeniul dreptului muncii, al egalității, al sănătății și securității la locul de muncă și al combaterii discriminării. Uniunea Europeană deține un fond social prin care sprijină punerea în aplicare a strategiei sale de ocupare a forței de muncă, iar țările membre participă la dialogul social și la procesele politice de ocupare a forței de muncă.

#campul muncii #sindicate #Uniunea Europeană

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.