Europa Centrală şi de Est se pregăteşte pentru cele mai devastatoare inundaţii din ultimele decenii

Cel puţin patru persoane au murit şi mii de case au fost avariate de inundaţii sâmbătă, în zona Moldovei din România, au anunţat autorităţile de la București. Nivelurile crescute ale râurilor au pus autorităţile în alertă în cea mai mare parte a Europei Centrale şi de Est după zile de ploi torenţiale, scrie Reuters.

În zilele următoare sunt prognozate precipitaţii abundente în Cehia, Polonia, Slovacia, Ungaria, sudul Germaniei şi părţi din Austria.

Locuitorii unor oraşe de la graniţa ceho-poloneză au fost evacuaţi, deoarece râurile au depăşit nivelul de alertă, în timp ce capitala cehă, Praga, care a suferit inundaţii catastrofale în 2002, a instituit măsuri preventive împotriva inundaţiilor.

În Cehia, zonele nordice şi nord-estice au fost cele mai afectate de ploaie, în unele locuri înregistrându-se până la 25 cm de ploaie începând de joi, a declarat institutul meteorologic.

Meteorologii au avertizat că, până duminică, în unele zone ar putea cădea mai mult de o treime din precipitaţiile medii anuale, iar vântul puternic a sporit ameninţarea.

Ministrul mediului, Petr Hladik, a declarat sâmbătă că populaţia din zonele cele mai afectate ar trebui să se pregătească să îşi părăsească locuinţele.

În Praga, un oraş cu peste 1,3 milioane de locuitori care se află pe malurile râului Vltava, traversat de pitorescul Pod Charles din secolul al XIV-lea, au fost instalate bariere împotriva inundaţiilor.

Oraşul a investit masiv în măsuri preventive după inundaţiile din 2002, care au măturat sistemul de metrou şi au forţat zeci de mii de oameni să-şi părăsească locuinţele.

Grădina Zoologică din Praga, situată de-a lungul râului Vltava, a fost închisă pentru vizitatori, iar Căile Ferate Cehe au declarat că serviciile pe zeci de rute au fost întrerupte. În al doilea oraş ca mărime al ţării, Brno, un spital a evacuat pacienţii ca măsură de precauţie.

În Glucholazy, un oraş istoric din sud-vestul Poloniei, aproape de graniţa cu Cehia, pompierii au stivuit sute de saci de nisip de-a lungul unui râu umflat, iar unii locuitori au fost evacuaţi.

Ministrul polonez de interne, Tomasz Siemoniak, a declarat că previziunile meteorologice sunt nefavorabile, în următoarele 24 de ore urmând să cadă precipitaţii foarte abundente în jurul zonei de frontieră cehă, care vor alimenta râurile din Polonia.

Oficialii din Slovacia au avertizat cu privire la pericolul de inundaţii în capitala Bratislava, din cauza fluviului Dunărea umflat.

Ungaria se aşteaptă ca Dunărea să se apropie de niveluri record în următoarele zile, iar oficialii vor închide luni cheiurile inferioare din capitala Budapesta.

„Se aşteaptă ca valul de inundaţii să atingă un vârf de aproximativ 8 metri în a doua jumătate a săptămânii viitoare”, a declarat vineri primarul oraşului.

În Austria, serviciile de urgenţă colaborau cu guvernatorii districtelor şi cu municipalităţile pentru a pregăti evacuările. Cancelarul austriac Karl Nehammer a declarat că toate statele federale au fost afectate şi că situaţia se deteriorează în special în nord-estul statului Austria Inferioară.

„Următoarele zile vor fi în continuare extrem de dificile şi provocatoare pentru populaţia afectată şi pentru serviciile de urgenţă”, a declarat Nehammer pe X.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.