Odată cu aderarea la UE, moldovenii vor avea acces liber pe piața muncii europene. Cine va lucra în Republica Moldova?

Aderarea la Uniunea Europeană va solicita din partea mediului de afaceri eforturi suplimentare pentru menținerea angajaților în țară. De această părere au fost invitații emisiunii „Consens Național” de la Rlive TV, Eduard Gurin, președinte de comitet al Asociației Businessului European, și Sergiu Iurcu, consilier principal al Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova. Potrivit lor, pentru a evita exodul forței de muncă autoritățile trebuie să adopte și să pună în practicăm mai multe directive europene pentru protecție socială și ocuparea forței de muncă.

Reprezentantul sindicatelor a declarat că astăzi Republica Moldova se confruntă cu un deficit de angajați, mai ales pentru muncile necalificate. Odată cu libera circulație a lucrătorilor, lipsa forței de muncă se va agrava dacă țara nu va fi pregătită pentru aderarea la Uniunea Europeană.

„Noi vom avea un flux de forță de muncă doar atunci când vom avea salarii și condiții de muncă decente. Toate acestea depind de climatul investițional, crearea locurilor de muncă, de stabilitatea din țară și interesul pentru investitori. Dacă vor fi toate acestea realizate, atunci va fi și un interes din partea europenilor pentru piața forței de muncă din Republica Moldova”, a declarat Sergiu Iurcu, consilier principal al Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova.

Pe de altă parte, Eduard Gurin a afirmat că în timp ce principiile legate de libera circulație a salariaților pe teritoriul Uniunii Europene avantajează angajații, pentru angajatori acestea pot fi adevărate provocări.

„Cel mai mare impediment în această tranziție este că angajatorii vor avea doar de suferit deoarece piața muncii din Republica Moldova nu este atractivă pentru cetățenii din Uniunea Europeană. Asta înseamnă că vom pierde forța de muncă pe care și așa nu o avem și vom fi nevoiți să atragem angajați din alte state, altele decât cele europene”, a explicat Eduard Gurin, președintele de comitet al Asociației Businessului European.

Republica Moldova urmează să negocieze 35 de capitole pentru aderarea la Uniunea Europeană. Unul dintre acestea ține de libera circulație a lucrătorilor prevede că cetățenii ai unui stat membru al Uniunii Europene au dreptul de a lucra într-un alt stat membru. Lucrătorii migranți trebuie tratați în același mod ca și lucrătorii naționali în ceea ce privește condițiile de muncă, avantajele sociale și fiscale.

#aderare #campul muncii #locuri de munca #UE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Comisiei parlamentare pentru agricultură, Serghei Ivanov, a criticat modul în care este finanțat sectorul agricol. El afirmă că, în pofida laudelor venite din partea autorităților, agricultura rămâne subfinanțată și tot mai dependentă de credite.

„Nu avem ce ascunde. Se spune că sectorul bancar stă foarte bine la creditarea agriculturii și că există creștere. Este adevărat, s-au creditat mai mulți agricultori, dar per total asta înseamnă că povara datoriilor crește în spate”, a declarat Ivanov.

Potrivit acestuia, creșterea creditării nu reflectă dezvoltarea sectorului, ci dimpotrivă, indică o decapitalizare a agriculturii, fermierii fiind nevoiți să apeleze tot mai mult la bani împrumutați.

Ivanov atrage atenția că agricultura primește doar 5% din totalul creditelor din economie, în condițiile în care generează aproximativ 45% din exporturile Republicii Moldova.
„Practic, motorul economiei noastre stă în doar 5% din creditare. Este o rușine”, a subliniat acesta.

Un alt aspect îngrijorător, spune oficialul, este lipsa de transparență privind volumul finanțărilor din zona microcreditării, unde dobânzile sunt mult mai mari.

În același timp, datele prezentate pentru anul 2025 arată că peste 400 de agricultori au înregistrat întârzieri la plata creditelor de peste 60 de zile, ceea ce îi plasează într-o categorie de risc ridicat și le reduce semnificativ accesul la finanțare bancară.

„În momentul în care există întârzieri de peste 60 de zile, agricultorul nu mai este considerat fiabil. Băncile fie nu îl mai creditează, fie o fac cu costuri mari. În aceste condiții, oamenii sunt împinși spre microfinanțare, unde dobânzile sunt de câteva ori mai mari”, a explicat Ivanov.

În opinia sa, această situație generează pierderi nu doar pentru fermieri, ci și pentru stat, care ratează venituri importante din economie.
„Este o situație foarte critică și sperăm să fie conștientizată la nivel de decizie”, a conchis președintele Comisiei agricultură.