Important pentru moldovenii din străinătate! LISTA țărilor și orașelor unde se deschid secții de votare pe 20 octombrie

Moldovenii aflați peste hotare vor putea vota la 234 din secții de votare afara țării pe 20 octombrie. Dintre ele, trei vor fi utilizate inclusiv pentru alegerile prin corespondență, fiind amplasate în Statele Unite ale Americii, Canada și Suedia.

Secțiile de votare din străinătate vor fi constituite pe lângă misiunile diplomatice și oficiile consulare ale Republicii Moldova. Totodată, în baza înregistrării prealabile, acestea vor fi create și în anumite regiuni unde sunt stabiliți și s-au înscris pentru participare la alegeri un număr mare de cetățeni ai țării noastre.

Pentru constituirea secțiilor, s-au mai luat în considerare datele oferite de către responsabilii de la Ministerul Afacerilor Externe, informațiile din statele gazdă despre moldovenii rezidenți și statisticile Biroului relații cu diaspora.

Cele mai multe secții de votare se vor deschide în Italia, fiind 60 la număr, în Germania – 26, iar în Franța – 20. În Ucraina vor fi două secții de votare, iar în Rusia – cinci, însă condiția este ca să fie asigurate măsurile de securitate de rigoare, în contextul războiului dintre cele două state.

„Consiliul electoral al circumscripției electorale pentru secțiile de votare constituite în străinătate nr. 38 va constitui secțiile de votare și birourile electorale ale acestora în termenele stabilite în Programul calendaristic pentru realizarea acțiunilor de organizare și desfășurare a alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova și a referendumului republican constituțional din 20 octombrie 2024 și Programul calendaristic pentru realizarea acțiunilor de organizare și implementare a votului prin corespondență”, precizează reprezentanții Comisiei Electorale Centrale.

Ministerul Afacerilor Externe urmează să identifice locațiile secțiilor de votare, care să corespundă condițiilor legislației în vigoare, dar și să identifice persoanele care vor exercita funcțiile de președinți și secretari ai birourilor electorale ale secțiilor de votare.

#sectii de votare #diaspora #alegeri #lista

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.