VIDEO Calea parcursă de Malta spre UE şi beneficiile obţinute de cetăţeni după aderare

Malta este una dintre cele mai mici țări din Europa, cu o populație sub 450.000 de cetățeni, însă bogată în istorie și cultură. Țara are o rată a criminalității extrem de scăzută, ceea ce oferă siguranță maximă cetățenilor, dar și turiștilor. Și-a obținut independența pe 21 septembrie 1964, după negocieri intense cu Regatul Unit. S-a proclamat republică pe 13 decembrie 1974, iar în 1980 a adoptat o politică de neutralitate.

Calea spre Uniunea Europeană

La 16 iulie 1990, prin ministrul de externe de atunci, Malta a cerut oficial aderarea la Uniunea Europeană. După negocieri de durată, a avut loc un referendum pe 8 martie 2003, care a dus la un vot favorabil. Alegerile generale au avut loc la 12 aprilie 2003, și au dat prim-ministrului din acea perioadă un mandat ferm pentru semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană, eveniment care a avut loc la 16 aprilie 2003, la Atena, Grecia.

Țara a aderat la UE pe 1 mai 2004, după validarea prin referendum popular la 8 martie 2003. Este stat membru al spațiului Schengen de la 21 decembrie 2007, iar în perioada ianuarie – iunie 2017 a deținut și Președinția Consiliului UE. Malta a aderat la zona euro la 1 ianuarie 2008.

PIB-ul țării a crescut de la 4,6 miliarde de euro în 2004, anul aderării, la 16,4 miliarde de euro în 2022. O altă explozie în sensul bun al cuvântului a fost salariul mediu brut, care a crescut de la 1.200 de euro, cât era în 2004, la 2.300 de euro lunar către 2022.

Malta a invitat cetățenii să participe la referendumul pentru aderarea la Uniunea Europeană la 8 martie 2003. Rezultatele finale au arătat că 53,6% dintre maltezi au votat în favoarea aderării.

Acest articol face parte din campania lansată de Grupul de presă REALITATEA: „Moldova Alege Europa”, în care povestim despre calea parcursă de statele membre UE în procesul de integrare europeană şi creşterea economică întregistrată ca urmare a aderării.

#stat membru #malta #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova, tradițional unul dintre marii exportatori de ulei de floarea-soarelui, înregistrează schimbări majore pe piață, iar importurile cresc pe fondul problemelor din industria locală de procesare, arată o analiză a economistului Iurie Rija.

Datele analizate arată că în sezonul 2025–2026 (iulie 2025 – aprilie 2026), importurile de ulei de floarea-soarelui au urcat la 12.896 tone, în timp ce exporturile au ajuns la 73.322 tone. Deși exporturile și-au revenit față de sezonul precedent, raportul dintre export și import s-a redus semnificativ la 1 la 5,7, comparativ cu 1 la 43 în perioadele considerate normale.

Economistul susține că această schimbare reflectă o problemă structurală: procesarea internă funcționează sub capacitate, iar o parte importantă a materiei prime părăsește țara sub formă de semințe neprocesate, ceea ce obligă piața internă să acopere o parte din necesarul de ulei prin importuri.

Unul dintre cele mai surprinzătoare aspecte evidențiate în analiză este situația companiei „Floarea Soarelui”, controlată de milioanarul Vaja Jhashi, considerată simbolul industriei locale de procesare. Dacă în anii de vârf uzina exporta peste 180.000 de tone de ulei anual, acum aceasta a ajuns în postura de importator și a adus în perioada ianuarie–aprilie 2026 circa 985 de tone de ulei rafinat din Ucraina.

Potrivit lui Iurie Rija, compania și-a epuizat stocurile de semințe disponibile pentru procesare și a fost nevoită să recurgă la importuri pentru a onora contractele comerciale existente. În paralel, reluarea producției la volume reduse a devenit nerentabilă din cauza costurilor fixe ridicate.

Analiza mai arată că traderii au fost mai competitivi decât procesatorii în relația cu fermierii, oferind plăți rapide pentru recoltă. Astfel, materia primă a fost exportată înainte să ajungă la fabrici, ceea ce a dus la situația în care una dintre cele mai mari uzine de procesare din Republica Moldova importă acum produsul pe care îl producea anterior în cantități mari.