VIDEO Calea parcursă de Malta spre UE şi beneficiile obţinute de cetăţeni după aderare

16 Sept. 2024, 09:09
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Sept. 2024, 09:09 // Actual //  bani.md

Malta este una dintre cele mai mici țări din Europa, cu o populație sub 450.000 de cetățeni, însă bogată în istorie și cultură. Țara are o rată a criminalității extrem de scăzută, ceea ce oferă siguranță maximă cetățenilor, dar și turiștilor. Și-a obținut independența pe 21 septembrie 1964, după negocieri intense cu Regatul Unit. S-a proclamat republică pe 13 decembrie 1974, iar în 1980 a adoptat o politică de neutralitate.

Calea spre Uniunea Europeană

La 16 iulie 1990, prin ministrul de externe de atunci, Malta a cerut oficial aderarea la Uniunea Europeană. După negocieri de durată, a avut loc un referendum pe 8 martie 2003, care a dus la un vot favorabil. Alegerile generale au avut loc la 12 aprilie 2003, și au dat prim-ministrului din acea perioadă un mandat ferm pentru semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană, eveniment care a avut loc la 16 aprilie 2003, la Atena, Grecia.

Țara a aderat la UE pe 1 mai 2004, după validarea prin referendum popular la 8 martie 2003. Este stat membru al spațiului Schengen de la 21 decembrie 2007, iar în perioada ianuarie – iunie 2017 a deținut și Președinția Consiliului UE. Malta a aderat la zona euro la 1 ianuarie 2008. 

PIB-ul țării a crescut de la 4,6 miliarde de euro în 2004, anul aderării, la 16,4 miliarde de euro în 2022. O altă explozie în sensul bun al cuvântului a fost salariul mediu brut, care a crescut de la 1.200 de euro, cât era în 2004, la 2.300 de euro lunar către 2022. 

Malta a invitat cetățenii să participe la referendumul pentru aderarea la Uniunea Europeană la 8 martie 2003. Rezultatele finale au arătat că 53,6% dintre maltezi au votat în favoarea aderării.

 

Acest articol face parte din campania lansată de Grupul de presă REALITATEA: „Moldova Alege Europa”, în care povestim despre calea parcursă de statele membre UE în procesul de integrare europeană şi creşterea economică întregistrată ca urmare a aderării.

18 Nov. 2026, 17:18
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
18 Nov. 2026, 17:18 // Actual //  Grîu Tatiana

Peste 1 000 de posturi ar urma să fie eliminate la stat, dintre care 168 sunt ocupate. Economiile ar ajunge la aproximativ 118,5 milioane de lei pe an, potrivit unui proiect de hotărâre a Guvernului. Documentul modifică schemele de personal în 24 de autorități și instituții publice și ar urma să se aplice din 1 ianuarie 2027.

Cancelaria de Stat, autorul proiectului, justifică reducerile prin necesitatea de a adapta schemele de personal la atribuțiile actuale ale instituțiilor, la volumul de muncă și la bugetele disponibile. Majoritatea posturilor vizate sunt vacante. Eliminarea celor bugetate ar reduce cheltuielile planificate, iar eliminarea celor nebugetate ar coborî plafonul de personal.

Cele mai mari economii sunt estimate la Agenția Servicii Publice, unde eliminarea a 86 de posturi vacante bugetate ar economisi 31,56 milioane de lei pe an, și la Agenția Națională pentru Sănătate Publică, unde eliminarea a 363 de posturi vacante ar economisi 28,02 milioane de lei pe an. La Serviciul Fiscal de Stat ar fi eliminate 274 de posturi vacante nebugetate.

La Casa Națională de Asigurări Sociale, proiectul vizează 34 de posturi ocupate de personal tehnic, inclusiv din casele teritoriale. Economiile anuale sunt estimate la 5,98 milioane de lei, iar costurile reducerii, la 2,47 milioane de lei. La Compania Națională de Asigurări în Medicină, ar fi eliminate 20 de posturi, dintre care două ocupate. Economiile ar ajunge la 5,03 milioane de lei pe an, iar costurile sunt estimate la 1,06 milioane de lei.

La Centrul Național de Transfuzie a Sângelui, nota informativă indică 22 de posturi ocupate propuse spre eliminare, cu economii de 4,50 milioane de lei pe an și costuri de circa 961 de mii de lei. La Centrul Național de Cercetare și Producere a Semințelor, ar fi eliminate 24 de posturi, dintre care 17 ocupate, iar economiile sunt estimate la 2,84 milioane de lei pe an. La Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă, reducerea ar viza 17 posturi, dintre care nouă ocupate, cu economii anuale de 3,80 milioane de lei. La Clubul Sportiv Central „Dinamo”, toate cele opt posturi vizate sunt ocupate, iar economiile sunt estimate la 2,25 milioane de lei pe an.

Nota informativă mai estimează economii anuale de 5,32 milioane de lei la Cancelaria de Stat, unde sunt vizate nouă posturi vacante nebugetate, de 4,66 milioane de lei la Autoritatea de Meteorologie și Monitoring de Mediu, unde ar fi eliminate 31 de posturi, și de 4,63 milioane de lei la Centrul Republican Experimental Protezare, Ortopedie și Reabilitare, unde sunt vizate 24 de posturi vacante bugetate. La Direcția generală pentru administrarea clădirilor Guvernului, eliminarea a 48 de posturi ar aduce economii de 3,77 milioane de lei pe an.

Cheltuielile aferente reducerilor de personal sunt estimate la aproape 7 milioane de lei. Suma include indemnizațiile, compensațiile și alte drepturi cuvenite angajaților afectați.