Risipa alimentară în UE atinge cote alarmante: 59,2 milioane de tone în 2022

Uniunea Europeană a generat 59,2 milioane de tone de deşeuri alimentare (care includ părţi comestibile şi necomestibile) în 2022, respectiv 132 kg/locuitor, arată datele publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

În rândul tuturor grupurilor economice, 54% din totalul deşeurilor alimentare (72 kg/locuitor) au fost generate de gospodării, 46% au fost generate în lanţurile de aprovizionare cu alimente: 19% în urma fabricării produselor alimentare şi a băuturilor (25 kg/locuitor), 11% de restaurante şi serviciile alimentare (15 kg/locuitor), 8% în urma producţiei primare (10 kg/locuitor) şi 8% pe segmentul de retail şi alte canale de distribuţie a alimentelor (11 kg/locuitor).

Reducerea risipei alimentare este o provocare atât în UE cât şi pe plan global.

De asemenea, în 29 septembrie este marcată Ziua internaţională de conştientizare a risipei alimentare (ONU).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#mincare #risipa #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Serbia și-a asigurat prelungirea cu încă trei luni a contractului pentru livrările de gaze rusești de la Gazprom. Noul acord va fi valabil până la sfârșitul lunii septembrie, după ce actualul contract expiră pe 30 iunie.

Anunțul a fost făcut de ministra Energiei din Serbia, Dubravka Djedovic Handanovic, după o întâlnire cu șeful Gazprom, Alexei Miller, în cadrul Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg.

Oficialul sârb a declarat că prelungirea este importantă pentru țară și economie, deoarece Serbia continuă să beneficieze de livrări stabile și la prețuri avantajoase. Potrivit acesteia, acordul oferă și flexibilitate în ceea ce privește volumele de gaze livrate.

Este a doua extindere consecutivă a contractului dintre Serbia și Gazprom, după ce, în luna martie, Belgradul obținuse deja o prelungire de trei luni.

În prezent, gazul rusesc acoperă aproximativ 90% din necesarul Serbiei. Totuși, autoritățile de la Belgrad încearcă să reducă dependența de Rusia prin importuri de gaze din Azerbaidjan și prin achiziții de gaze naturale lichefiate din terminalele aflate în Grecia.

Gazul rusesc ajunge în Serbia prin conducta „Balcanic Stream”, continuarea gazoductului „TurkStream”, care traversează Bulgaria și Serbia spre Ungaria.