VIDEO Vinul moldovenesc are un nou brand. Iată cum explică alegerea directorul Oficiului Național al Viei și Vinului

De Ziua Națională a Vinului, Oficiul Național al Viei și Vinului lansează noul brand de țară „Wine of Moldova. Unexpectedly Great” /„Vinul Moldovei. Uimitor de Bun”. Acesta va prezenta creațiile vinicole ale producătorilor moldoveni, fie că este vorba de vinuri consacrate, de la producători mari sau mici, cu medalii sau care urmează să se afirme.

Ștefan Iamandi, directorul Oficiului Național al Viei și Vinului, a menționat în cadrul emisiunii „Consens Național” de la Rlive TV, că indiferent de statutul vinurilor moldovenești, industria s-a angajat să producă vinuri de o calitate excepțională, capabile să concureze cu cele mai apreciate vinuri din lume.

„De fiecare dată când cineva gustă vinul nostru rămâne uimit. Noi știm că este excelent, dar străinii rămân surprinși de fiecare dată de calitatea vinurilor noastre, iar mulți dintre ei nici nu știu că Moldova este producător de vinuri. Vrem ca ei să rețină că vinul Moldovei își propune să devină un simbol al excelenței și inovației, aducând în prim-plan cupajul dintre arta tradițională a vinificației și noile tehnologii care pot face numai un vin uimitor de bun”, a menționat Ștefan Iamandi.

Prezent în studioul Rlive TV, Dumitru Coșleț, expert în domeniul vinului, a afirmat că Republica Moldova a depășit perioada când era etichetată ca producător de vinuri mediocre demidulci sau demiseci. Acum țara trebuie să lucreze mai mult la crearea propriei identități a vinurilor, a spus expertul.

„Vinurile moldovenești încă își caută nișa. Identitatea vinului moldovenesc rămâne deocamdată neclară, nu doar pentru consumatori, dar și pentru unii vinificatori. Avem mai multe stiluri internaționale în Moldova, dar nu avem o identitate care să fie caracteristică doar vinurilor moldovenești și să nu mai fie întâlnită nicăieri în lume, așa cum se întâmplă în Provence, Bordeaux sau Champagne”, a declarat Dumitru Coșleț.

Pentru prima dată Ziua Naţională a Vinului a fost organizată în anul 2002. Până acum brandul de țară a fost „Vinul Moldovei – o legendă vie”. De-a lungul anilor, sărbătoarea a avut mai multe sloganuri, printre care „Eu deVIN sărbătoare”, „Vinul nostru cucerește lumea” sau „Vinul meu aduce pace / Ura-n dragoste preface”.

#iamani #vin #brand

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Tinerii din Malta, Luxemburg și Belgia sunt cei mai înstăriți din Europa, în timp ce germanii se află surprinzător în a doua jumătate a clasamentului, cu o avere de trei ori mai mică decât cea a italienilor de aceeași vârstă. Datele reies din Sondajul privind Finanțarea și Consumul Gospodăriilor (HFCS), realizat de Banca Centrală Europeană și analizat de Euronews.

Potrivit studiului, averea netă mediană a persoanelor cu vârste între 16 și 34 de ani din zona euro este de 24.600 de euro, echivalentul a doar 18% din averea mediană a populației generale, estimată la 140.100 de euro.

Diferențele dintre state sunt însă mari. În Malta, tinerii au o avere mediană de 257.500 de euro, urmați de Luxemburg cu 135.000 de euro și Belgia cu 97.200 de euro. La polul opus se află Finlanda, unde averea netă mediană este de doar 5.700 de euro.

Clasamentul mai arată că tinerii din Croația (82.000 de euro), Slovacia (74.600 de euro), Estonia (62.200 de euro), Cehia (59.900 de euro) și Lituania (59.600 de euro) au acumulat averi importante, chiar dacă veniturile din aceste țări sunt considerabil mai mici decât media Uniunii Europene.

Una dintre cele mai interesante concluzii este diferența dintre Italia și Germania. Tinerii italieni dețin o avere mediană de 53.500 de euro, de aproximativ trei ori mai mare decât cea a tinerilor germani, estimată la doar 17.600 de euro.

Deși Republica Moldova nu este inclusă în studiul BCE, mai mulți indicatori sugerează că averea netă a tinerilor este considerabil sub nivelul statelor din zona euro. Salariul mediu brut în primul trimestru din 2026 a fost de 15.987 de lei (aproximativ 810 euro), de câteva ori mai mic decât în statele vest-europene. Totodată, transferurile de bani de peste hotare au ajuns la circa 1,5 miliarde de dolari anual, echivalentul a aproximativ o șeptime din PIB, iar în 2025 acestea au reprezentat 7,2% din veniturile gospodăriilor, ceea ce arată că multe familii continuă să depindă de sprijinul rudelor din străinătate.

Profesorul Fabian Pfeffer, de la Universitatea LMU din München, avertizează că averea acumulată la începutul vieții adulte nu reflectă doar eforturile individuale. Potrivit acestuia, factorii decisivi sunt sprijinul oferit de familie, donațiile și moștenirile, accesul la credite ipotecare, gradul de îndatorare și posibilitatea de a cumpăra o locuință.

„La această vârstă, o avere privată ridicată nu este doar rezultatul realizărilor individuale. Este și o poveste despre familie și despre instituții”, a explicat expertul pentru Euronews.

În opinia sa, achiziționarea primei locuințe reprezintă momentul în care cei mai mulți tineri încep să acumuleze avere în mod semnificativ, însă acest pas depinde, în multe cazuri, de ajutorul familiei și de condițiile oferite de piața imobiliară și sistemul financiar.