Ciucă la un forum euro-atlantic: O Ucraină mai sigură, o Republică Moldova mai sigură aduc mai multă siguranţă României

28 Sept. 2023, 12:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
28 Sept. 2023, 12:15 // Actual //  bani.md

Preşedintele Senatului Nicolae Ciucă a transmis joi, 28 septembrie, în cadrul celei de-a doua ediţii a Euro-Atlantic Resilience Forum, că întărirea rezilienţei României este esenţială pentru provocările de securitate care pot apărea în perioada următoare.

”Este o onoare să particip la cea de-a doua ediţie a Forumului euroatlantic de rezilienţă, dedicat rezilienţei pe mare şi impactului acesteia pe uscat. Îi salut pe toţi prietenii şi colegii noştri din NATO sau din Armata Română şi regret că o delegaţie în străinătate mă împiedică să fiu prezent. Mulţumesc organizatorilor de la Centrul Euro-Atlantic de Rezilienţă şi Senatului României pentru efortul şi dedicarea constantă de a face din acest Forum un excelent cadru de dezbateri”, a spus preşedintele Senatului.

Nicolae Ciucă arată că ”Centrul Euro-Atlantic de Rezilienţă are o contribuţie semnificativă la creşterea rezilienţei NATO, a Uniunii Europene şi a statelor membre ale acestora. Salut invitaţia formulată Centrului la seminarul NATO de la Riga, în aprilie 2023, de către NATO ACT (Allied Transformation Command), de a prezenta viziunea sa euro-atlantică asupra rezilienţei societale. Sunt mândru să anunţ că România, prin Centrul Euro-Atlantic de Rezilienţă (E-ARC), va găzdui primul curs NATO Resilience Civil Experts, anul acesta, la Bucureşti. Ştiu că Centrul colaborează deja cu NATO în misiuni de evaluare şi sprijin în domeniul rezilienţei în diverse state din regiunea Mării Negre”.

Președintele Senatului a mai afirmat că EARC este, de asemenea, un pilon important în susţinerea eforturilor de politică externă ale României și a obiectivelor UE privind consolidarea rezilienţei statelor din regiune.
”Centrul contribuie la activitatea Misiunii civile de sprijin al UE pentru Republica Moldova, a cărei misiune este de a consolida rezilienţa sectorului de securitate în domeniul gestionării crizelor şi de a contracara ameninţările hibride. Experţi români de top se vor afla la Kiev în această toamnă pentru a oferi programe de instruire pentru Misiunea de consiliere a Uniunii Europene în Ucraina. În acelaşi timp, experţi ucraineni sunt deja implicaţi în activităţile Centrului în calitate de experţi asociaţi. Prin urmare, Centrul este o iniţiativă românească fermă şi de succes, care a dovedit într-un timp scurt că poate contribui în mod semnificativ şi substanţial la întărirea rezilienţei UE şi NATO, precum şi a statelor membre şi a partenerilor din cadrul acestor organizaţii”, spune Ciucă.

Preşedintele Senatului subliniază că ”creşterea rezilienţei noastre nu a fost niciodată o chestiune mai importantă având în vedere provocările cu care ne confruntăm în contextul agresiunii ruseşti din Ucraina”.
”Este clar că o rezilienţă naţională şi colectivă solid construită este vitală pentru eforturile noastre de a proteja populaţia şi de a asigura o politică de descurajare şi de apărare eficientă. De mai bine de 15 ani, începând cu invazia Georgiei de către Rusia în 2008, anexarea ilegală a Crimeei şi culminând cu războiul împotriva Ucrainei din februarie 2022, Rusia a dovedit că reprezintă cea mai periculoasă țară”, a spus el.

Ciucă mai arată că în acest cadru general, întărirea rezilienţei României este esenţială pentru provocările de securitate care pot apărea în perioada următoare, pornind de la creşterea capacităţii de răspuns la ameninţările hibride.

”Sprijinul acordat Ucrainei şi Republicii Moldova, vecinii noştri, este o modalitate prin care putem îmbunătăţi semnificativ rezilienţa României. De la începutul războiului, România a primit peste 6 milioane de cetăţeni ucraineni. În plus, România asigură principala rută pentru exportul de cereale ucrainene. De la începutul războiului, peste 25,5 milioane de tone de produse agricole din Ucraina au fost exportate prin România. În acelaşi timp, ţara noastră va continua să ofere sprijin activ Republicii Moldova, inclusiv pentru continuarea parcursului său european ireversibil”, a afirmat preşedintele Senatului.

Nicolae Ciucă a menţionat că este vitală obţinerea în cel mai scurt timp a deciziei politice de deschidere a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană a Republicii Moldova şi a Ucrainei.

”Este foarte clar: o Ucraină mai sigură, o Republică Moldova mai sigură aduc mai multă siguranţă României. Nu în ultimul rând, o componentă importantă a rezilienţei este capacitatea de a rezista la activităţile de dezinformare. Valul masiv de dezinformare, potenţat de propaganda care a însoţit invazia ilegală a Ucrainei de către Rusia şi care a permis renaşterea naţionalismului, reprezintă un pericol tot mai mare pentru societatea românească”, a mai spus Ciucă.
”Este nevoie de un efort comun al instituţiilor naţionale şi internaţionale, dar şi al cetăţenilor, pentru a contracara efectele tot mai nocive ale dezinformării, care pun în pericol însăşi securitatea statelor. În concluzie, este clar că rezilienţa este esenţială pentru state şi instituţii internaţionale. Doar lucrând împreună putem depăşi aceste vremuri complicate şi ne putem proteja cetăţenii”, a spus în final Nicolae Ciucă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

07 Aug. 2026, 17:15
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
07 Aug. 2026, 17:15 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naționale a Moldovei au coborât la 5,198 miliarde de euro la sfârșitul lunii iulie 2026, în scădere cu 18,35 milioane de euro față de nivelul înregistrat la 30 iunie, arată datele BNM.

La sfârșitul lunii iunie, rezervele valutare ale băncii centrale însumau 5,216 miliarde de euro. Diminuarea lunară reprezintă aproximativ 0,35%.

Cea mai mare presiune asupra rezervelor a venit din plățile aferente serviciului datoriei publice externe, care au totalizat 24,35 milioane de euro.

Deprecierea valutelor care intră în componența rezervelor le-au au redus cu 12,9 milioane de euro.

Totodată, plățile efectuate de Ministerul Finanțelor au însumat 1,85 milioane de euro, iar ieșirile nete din conturile Oficiului de Gestionare a Programelor de Asistență Externă – 40.000 de euro.

Scăderea a fost temperată de veniturile obținute din gestionarea rezervelor valutare, care au ajuns la 12,94 milioane de euro. Intrările nete aferente rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate au adăugat 3,06 milioane de euro.

Încasările în favoarea Ministerului Finanțelor au constituit 1,71 milioane de euro, iar operațiunile de swap valutar pe piața internă au avut un rezultat pozitiv de 80.000 de euro. Categoria „alte intrări nete” a contribuit cu 5,92 milioane de euro.

În pofida reducerii din iulie, rezervele oficiale rămân cu 93,47 milioane de euro peste nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2025.

Activele externe nete au constituit 5,173 miliarde de euro la 31 iulie, diminuându-se cu 18,34 milioane de euro într-o singură lună. Comparativ cu sfârșitul anului trecut, acestea sunt mai mari cu 98,44 milioane de euro.