Ciucă la un forum euro-atlantic: O Ucraină mai sigură, o Republică Moldova mai sigură aduc mai multă siguranţă României

28 Sept. 2023, 12:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
28 Sept. 2023, 12:15 // Actual //  bani.md

Preşedintele Senatului Nicolae Ciucă a transmis joi, 28 septembrie, în cadrul celei de-a doua ediţii a Euro-Atlantic Resilience Forum, că întărirea rezilienţei României este esenţială pentru provocările de securitate care pot apărea în perioada următoare.

”Este o onoare să particip la cea de-a doua ediţie a Forumului euroatlantic de rezilienţă, dedicat rezilienţei pe mare şi impactului acesteia pe uscat. Îi salut pe toţi prietenii şi colegii noştri din NATO sau din Armata Română şi regret că o delegaţie în străinătate mă împiedică să fiu prezent. Mulţumesc organizatorilor de la Centrul Euro-Atlantic de Rezilienţă şi Senatului României pentru efortul şi dedicarea constantă de a face din acest Forum un excelent cadru de dezbateri”, a spus preşedintele Senatului.

Nicolae Ciucă arată că ”Centrul Euro-Atlantic de Rezilienţă are o contribuţie semnificativă la creşterea rezilienţei NATO, a Uniunii Europene şi a statelor membre ale acestora. Salut invitaţia formulată Centrului la seminarul NATO de la Riga, în aprilie 2023, de către NATO ACT (Allied Transformation Command), de a prezenta viziunea sa euro-atlantică asupra rezilienţei societale. Sunt mândru să anunţ că România, prin Centrul Euro-Atlantic de Rezilienţă (E-ARC), va găzdui primul curs NATO Resilience Civil Experts, anul acesta, la Bucureşti. Ştiu că Centrul colaborează deja cu NATO în misiuni de evaluare şi sprijin în domeniul rezilienţei în diverse state din regiunea Mării Negre”.

Președintele Senatului a mai afirmat că EARC este, de asemenea, un pilon important în susţinerea eforturilor de politică externă ale României și a obiectivelor UE privind consolidarea rezilienţei statelor din regiune.
”Centrul contribuie la activitatea Misiunii civile de sprijin al UE pentru Republica Moldova, a cărei misiune este de a consolida rezilienţa sectorului de securitate în domeniul gestionării crizelor şi de a contracara ameninţările hibride. Experţi români de top se vor afla la Kiev în această toamnă pentru a oferi programe de instruire pentru Misiunea de consiliere a Uniunii Europene în Ucraina. În acelaşi timp, experţi ucraineni sunt deja implicaţi în activităţile Centrului în calitate de experţi asociaţi. Prin urmare, Centrul este o iniţiativă românească fermă şi de succes, care a dovedit într-un timp scurt că poate contribui în mod semnificativ şi substanţial la întărirea rezilienţei UE şi NATO, precum şi a statelor membre şi a partenerilor din cadrul acestor organizaţii”, spune Ciucă.

Preşedintele Senatului subliniază că ”creşterea rezilienţei noastre nu a fost niciodată o chestiune mai importantă având în vedere provocările cu care ne confruntăm în contextul agresiunii ruseşti din Ucraina”.
”Este clar că o rezilienţă naţională şi colectivă solid construită este vitală pentru eforturile noastre de a proteja populaţia şi de a asigura o politică de descurajare şi de apărare eficientă. De mai bine de 15 ani, începând cu invazia Georgiei de către Rusia în 2008, anexarea ilegală a Crimeei şi culminând cu războiul împotriva Ucrainei din februarie 2022, Rusia a dovedit că reprezintă cea mai periculoasă țară”, a spus el.

Ciucă mai arată că în acest cadru general, întărirea rezilienţei României este esenţială pentru provocările de securitate care pot apărea în perioada următoare, pornind de la creşterea capacităţii de răspuns la ameninţările hibride.

”Sprijinul acordat Ucrainei şi Republicii Moldova, vecinii noştri, este o modalitate prin care putem îmbunătăţi semnificativ rezilienţa României. De la începutul războiului, România a primit peste 6 milioane de cetăţeni ucraineni. În plus, România asigură principala rută pentru exportul de cereale ucrainene. De la începutul războiului, peste 25,5 milioane de tone de produse agricole din Ucraina au fost exportate prin România. În acelaşi timp, ţara noastră va continua să ofere sprijin activ Republicii Moldova, inclusiv pentru continuarea parcursului său european ireversibil”, a afirmat preşedintele Senatului.

Nicolae Ciucă a menţionat că este vitală obţinerea în cel mai scurt timp a deciziei politice de deschidere a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană a Republicii Moldova şi a Ucrainei.

”Este foarte clar: o Ucraină mai sigură, o Republică Moldova mai sigură aduc mai multă siguranţă României. Nu în ultimul rând, o componentă importantă a rezilienţei este capacitatea de a rezista la activităţile de dezinformare. Valul masiv de dezinformare, potenţat de propaganda care a însoţit invazia ilegală a Ucrainei de către Rusia şi care a permis renaşterea naţionalismului, reprezintă un pericol tot mai mare pentru societatea românească”, a mai spus Ciucă.
”Este nevoie de un efort comun al instituţiilor naţionale şi internaţionale, dar şi al cetăţenilor, pentru a contracara efectele tot mai nocive ale dezinformării, care pun în pericol însăşi securitatea statelor. În concluzie, este clar că rezilienţa este esenţială pentru state şi instituţii internaţionale. Doar lucrând împreună putem depăşi aceste vremuri complicate şi ne putem proteja cetăţenii”, a spus în final Nicolae Ciucă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

21 Mai 2026, 11:35
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
21 Mai 2026, 11:35 // Actual //  Grîu Tatiana

Curtea de Conturi a descoperit un șir de nereguli la Ministerul Energiei, de la rețele de gaze fără acte clare și milioane de lei nerecunoscute în evidențe, până la probleme serioase în administrarea patrimoniului public. Auditorii au emis „opinie cu rezerve” asupra rapoartelor financiare ale instituției pentru anul 2025.

Cea mai gravă problemă identificată de audit vizează patrimoniul gestionat prin Î.S. „Moldelectrica”, unde Ministerul Energiei exercită funcția de fondator. Potrivit Curții de Conturi, bilanțul ministerului a fost subevaluat cu cel puțin 678,8 milioane de lei, deoarece anumite proprietăți ale statului nu au fost reflectate corect în evidența contabilă.

În plus, alte bunuri publice în valoare de 321,63 milioane de lei au fost incluse neconform în capitalul social al întreprinderii. Auditorii avertizează că problema ar putea fi și mai mare, deoarece 1 670 de unități de mijloace fixe figurează în acte cu valoarea „zero”, fără să fie reevaluate corespunzător.

La sfârșitul anului trecut, patrimoniul administrat și raportat de Ministerul Energiei era estimat la 793,3 milioane de lei. În aceeași perioadă, instituția a înregistrat venituri de 1,159 miliarde de lei și cheltuieli de 970,6 milioane de lei.

Auditul a scos la iveală și probleme în gestionarea contribuțiilor pentru eficiență energetică. Potrivit auditorilor, creanțe aferente a 44 de entități, în sumă de 63,07 milioane de lei, și datorii către alte 9 entități, de 3,91 milioane de lei, nu au fost recunoscute și raportate corespunzător.

„Operațiunile sunt realizate în lipsa unei delimitări normative clare a responsabilităților dintre entități”, notează Curtea de Conturi despre relația dintre Ministerul Energiei și IP CNED în administrarea fondurilor pentru eficiență energetică.

Probleme majore persistă și în sectorul gazelor naturale. Curtea de Conturi critică tergiversarea procesului de inventariere a rețelelor de transport și distribuție a gazelor, inclusiv a celor construite din bani publici și fără acte de proprietate clare.

„Fragmentarea dreptului de proprietate asupra infrastructurii de gaze naturale afectează evidența contabilă a patrimoniului, întreținerea infrastructurii și realizarea investițiilor necesare”, avertizează auditorii.

Raportul mai arată că recomandările formulate de Curtea de Conturi anul trecut au fost implementate doar pe jumătate. O singură recomandare a fost executată integral, iar alte patru – doar parțial.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!