Abilitarea și participarea economică a femeilor în Republica Moldova, discutată de femeile din nordul țării și PNFM

03 Feb. 2022, 17:00
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
03 Feb. 2022, 17:00 // Oameni şi Idei //  MD Bani

Platforma Națională a Femeilor din Moldova (PNFM) a desfășurat cel de al doilea atelier de lucru cu tematica „Identificarea propunerilor de politici privind abilitarea și participarea economică a femeilor în Republica Moldova”, marți, 2 februarie 2022.

Evenimentul a avut loc în format online și a adunat peste 50 de femei de afaceri, reprezentante din administrația publică locală și organizații non-guvernamentale din regiunea Nord a Republicii Moldova. Acestea au prezentat propriile istorii de succes și au generat recomandări și propuneri privind abilitarea și participarea economică a femeilor în țara noastră.

Iulia Costin, președinta Platformei Naționale a Femeilor din Moldova a declarat în deschiderea evenimentului că potențialul economic al femeilor este încă nevalorificat pe deplin în țara noastră, exprimându-și încrederea că participarea economică a femeilor poate și trebuie să fie dezvoltată.

 „Acest eveniment este organizat de PNFM cu suportul GIZ Moldova în cadrul proiectului ”Consilierea Guvernului Republicii Moldova în probleme economice”. Suportul oferit din partea GIZ Moldova are drept scop fortificarea dialogului între femeile din trei regiuni ale țării, pentru a identifica  propuneri relevante de abilitare economică a acestora, în special a celor din zonele rurale și a celor din grupuri vulnerabile.” 

Ina Crețu, consilier politici în cadrul Proiectului „Consilierea Guvernului Republicii Moldova în politici economice”, implementat de GIZ Moldova a reiterat că prin acest proiect se urmărește identificarea propunerilor de politici privind abilitarea și participarea economică a femeilor. Cele mai fezabile și binevenite dintre propunerile identificate vor fi propuse spre considerare Guvernului Republicii Moldova.

Istoriile de succes prezentate de către femeile antreprenoare au inspirat și motivat participantele să lanseze noi afaceri și să le dezvolte pe cele existente. 

Ludmila Catlabuga, din raionul Soroca, satul Visoca, a lansat o afacere în domeniul   zootehnic în anul 2015. Compania „Vita-Biofarm” este o fermă de bovine specializată în producerea laptelui, unde sunt colectate zilnic aproximativ 1800 de kilograme de lapte.

Angela Bejenari practică agricultura ecologică. GȚ Angela Bejenari activează din anul 2002 în raionul Dondușeni, satul Plop și se ocupă cu cultivarea cartofilor timpurii, morcovi, sfeclă, tomate, castraveți, nuci grecești, pomușoare, fructe pe o suprafață de 30 ha.

Veronica Roșca a deschis primul „coffee to go” din Edineț. SRL „Tribum”, marca comercială TRIB Coffee, a fost fondat în decembrie 2020. A pornit de la conceptul de a aduce cafea de calitate înaltă, preparată după standarde italiene. A reușit să creeze o comunitate prietenoasă de consumatori de cafea, deși până a începe mereu li s-a spus că ideea nu are viitor.

Anna Balahtari, mamă a cinci copii, este antreprenoarea din satul Mărinești, raionul Strășeni, care adună plantele medicinale și produce din ele ceaiuri. SRL „GrinPlantart” a fost fondat în anul 2018. Oricine a încercat să consume măcar odată ceaiurile din plante au descoperit aroma încântătoare a acestora. Dincolo de gustul sublim şi deosebit, ceaiurile din plante aduc şi beneficii uimitoare pentru sănătate.

După prezentarea a patru istorii de succes ale femeilor de afaceri din regiunea Nord, evenimentul a continuat printr-o sesiune de dezbateri, de întrebări și răspunsuri, totalizarea recomandărilor, propunerilor, ideilor de politici privind abilitarea și participarea economică a femeilor în Republica Moldova.

În scopul realizării obiectivului propus, PNFM beneficiază de subvenție locală „Fortificarea dialogului de politici în domeniul abilitării și participării economice a femeilor din Republica Moldova” din partea GIZ Moldova.

Acest eveniment a fost organizat cu sprijinul Proiectului „Consilierea Guvernului Republicii Moldova în politici economice”, implementat de către GIZ Moldova cu suportul financiar al Ministerului Federal pentru Cooperare Economică și Dezvoltare al Germaniei (BMZ) și al Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC).

05 Oct. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
05 Oct. 2026, 12:44 // Actual //  Grîu Tatiana

Proprietarii a 392 de terenuri private ar urma să primească despăgubiri estimate la 25,93 milioane de lei pentru suprafețele preluate de stat în vederea construcției, reabilitării și extinderii unor drumuri naționale. Proiectul elaborat de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale urmează să fie examinat de Guvern în ședința din 7 octombrie.

Terenurile vizate sunt preponderent agricole și au o suprafață totală de 17,4664 hectare. Banii ar urma să fie achitați din Fondul rutier, în limitele bugetului aprobat, fără alocări bugetare suplimentare.

Pentru proprietari, exproprierea înseamnă că terenurile sau porțiunile necesare lucrărilor vor trece în proprietatea statului, în schimbul unei compensații. Despăgubirea va fi stabilită pentru fiecare proprietate în parte, pe baza rapoartelor de evaluare, în funcție de suprafață, amplasare, destinația terenului, accesul la infrastructură și alte caracteristici.

Cele mai multe terenuri sunt prevăzute pentru lucrări pe traseul M5, care leagă frontiera cu Ucraina, prin Criva, de Bălți, Chișinău și Tiraspol. Pentru acest drum sunt incluse 185 de terenuri, cu o suprafață cumulată de 9,3863 hectare, adică peste jumătate din suprafața totală propusă pentru expropriere.

Alte 105 terenuri, însumând 5,0789 hectare, sunt necesare pentru lucrări pe M3, traseul Chișinău–Comrat–Giurgiulești, inclusiv în zonele drumurilor de ocolire a orașelor Vulcănești și Cimișlia. Lista mai cuprinde 25 de terenuri pentru M1, 28 pentru R34, câte 12 pentru R33 și R14, 21 pentru G88 și patru pentru G131.

Valorile medii de evaluare diferă considerabil între localități. Pentru un hectar de teren, documentul indică aproximativ 2,72 milioane de lei la Corlăteni, raionul Rîșcani, 1,9 milioane de lei la Roșu, raionul Cahul, și 1,74 milioane de lei la Lăpușna, raionul Hîncești. La Stoianovca, raionul Cantemir, valoarea medie este de 102 875 de lei pentru un hectar. Acestea sunt repere de evaluare, iar suma efectivă pe care o va primi fiecare proprietar va depinde de particularitățile terenului și de suprafața preluată de stat.

Procedura ar urma să fie gestionată de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, prin intermediul Administrației Naționale a Drumurilor. Compania va asigura emiterea actelor individuale și a notificărilor, plata despăgubirilor și depunerea cererilor pentru înregistrarea terenurilor în proprietatea statului.