Acționarii Moldindconbank au ales o nouă componență a Consiliului Băncii

Acționarii Moldindconbank au ales o nouă componență a Consiliului Băncii, pe un termen de 3 ani, în cadrul Adunării generale ordinare anuale, care a avut loc pe 16 iunie 2023 la sediul Băncii. La Adunarea generală au participat acționarii Băncii care dețin 94,96% din totalul acțiunilor cu drept de vot aflate în circulație.

Toate hotărârile aferente chestiunilor incluse în ordinea de zi a Adunării generale au fost adoptate cu numărul necesar de voturi prevăzut de legislație.

În funcția de membru al Consiliului a fost reales Dr. Herbert Stepic, unul dintre cei mai valoroși specialiști de pe piața bancară internațională, care a jucat un rol decisiv la dezvoltarea acesteia în Europa Centrală și de Est. Ceilalți membri aleși ai Consiliului sunt: Nikolay Nikolov, Gael du Breil de Pontbriand, Thomas Higgins, Ana Spînu, Vasile Iuga (membru nou) și Alexandre Hristov (membru nou).

Vasile Iuga – specialist internațional în audit, absolvent al Harvard Business School Management și al Association of Chartered Accountants (ACCA), Marea Britanie, care deține funcția de membru al Comitetul de Audit în cadrul Băncii Europene pentru Investiții, precum și funcții de management în alte companii internaționale. De menționat că Vasile Iuga a deținut timp de peste 10 ani funcții de conducere în cadrul companiei de audit PricewaterhouseCoopers (PwC).

Alexandre Hristov – specialist în drept cu o experiență vastă în management, actualmente deține funcția de director executiv și membru al Consiliului de administrație al „Doverie-invest” EAD (Bulgaria).

Acționarii au aprobat și hotărârea cu privire la cuantumul remunerației membrilor Consiliului Băncii.

De asemenea, Adunarea generală a luat act de darea de seamă financiară anuală a Băncii pentru anul 2022 și a aprobat darea de seamă anuală a Consiliului Băncii pentru anul 2022.

Anul trecut, Moldindconbank a atins noi performanțe remarcabile: total active – 25,8 miliarde MDL (+5,8%), portofoliul de credite – 12,6 miliarde MDL (+9,6%), portofoliul de depozite – 19,3 miliarde MDL (+1,7%), ceea ce denotă încrederea din partea populaţiei şi businessului. Banca deține cel mai mare portofoliu de credite ipotecare în sistemul bancar în sumă de 3,5 miliarde MDL, cota de piaţă fiind de 28,1%; cel mai mare portofoliu de carduri de plată în număr de peste 1 milion, cu o cotă de piață de 37,1%. Totodată, Moldindconbank și-a menținut poziția de lider pe piața serviciilor de remiteri de bani de către persoanele fizice, volumul ajungând până la 582 milioane USD. Cota de piaţă a băncii la 31.12.2022 constituie 34,1%.

În ceea ce privește plata dividendelor, Adunarea generală a aprobat plata dividendelor în sumă de 72,45 MDL pentru o acțiune aflată în circulație, în suma totală de 358.240.399,65 MDL, din contul profitului net pentru anul 2021, iar profitul net al Moldindconbank pentru anul 2022 în sumă de 900.711.554 MDL se va considera profit nedistribuit până la adoptarea de către Adunarea generală a unei alte hotărâri în acest sens.

Totodată, în cadrul Adunării generale s-a confirmat entitatea de audit pentru efectuarea auditului obligatoriu ordinar al situațiilor financiare ale Băncii în anul 2023 și a unor servicii conexe, și s-a stabilit cuantumul retribuției pentru serviciile prestate.

Moldindconbank – mereu alături!

#consiliu #acționari #Moldindconbank #banca

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar urma să ocupe locul 129 din 180 de economii în clasamentul PIB-ului nominal pentru anul 2030, potrivit unui clasament realizat de platforma Visual Capitalist în baza datelor Fondului Monetar Internațional (FMI). Economia țării este estimată la 30,2 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă aproximativ 0,02% din economia mondială.

Moldova se află în clasament între Madagascar și Gabon. Madagascarul ocupă locul 128, cu un PIB estimat la 30,7 miliarde de dolari, iar Gabonul este pe locul 130, cu 27,6 miliarde de dolari. Macedonia de Nord urmează pe locul 131, cu 27,3 miliarde de dolari.

În regiune, diferențele sunt considerabile. România ocupă locul 37, cu un PIB estimat la 613,8 miliarde de dolari, în timp ce Ucraina se află pe locul 57, cu 274,5 miliarde de dolari. Bulgaria este pe locul 63, cu 190,1 miliarde de dolari. Astfel, economia României ar urma să fie de peste 20 de ori mai mare decât cea a Republicii Moldova, iar economia Ucrainei de aproximativ nouă ori mai mare.

La nivel mondial, Statele Unite vor rămâne cea mai mare economie, cu un PIB prognozat la 37,7 trilioane de dolari, urmate de China, cu 26 de trilioane de dolari. Pentru locul trei este prognozată o competiție strânsă între Germania și India, cu 6,178 și, respectiv, 6,173 trilioane de dolari. În top zece se mai află Regatul Unit, Japonia, Franța, Brazilia, Italia și Canada.

La coada clasamentului mondial se află în principal state insulare și economii foarte mici. Micronezia ocupă ultima poziție, cu un PIB estimat la aproximativ 0,6 miliarde de dolari, fiind urmată de Tonga, Dominica, Saint Kitts și Nevis, Saint Vincent și Grenadine, Samoa, São Tomé și Príncipe, Vanuatu, Grenada și Comore.

În Europa, economia continentului este estimată la aproximativ 37 de trilioane de dolari în 2030, ceea ce ar reprezenta aproape o cincime din economia mondială. Europa este descrisă drept una dintre cele mai echilibrate regiuni din lume din punctul de vedere al distribuției economice între țări. În cadrul Uniunii Europene, statele membre ar urma să ajungă împreună la un PIB nominal de 26,5 trilioane de dolari, dacă nu vor exista schimbări în componența blocului comunitar. Germania ar rămâne liderul UE, urmată de Franța, cu circa 4 trilioane de dolari, și Italia, cu 3 trilioane.

În afara UE, Regatul Unit ar rămâne cea mai mare economie europeană, cu aproximativ 5,1 trilioane de dolari, urmat de Rusia, cu 2,6 trilioane. Rusia este, totodată, printre puținele economii majore despre care prognoza estimează că se vor contracta în perioada 2026–2030.

La nivel global, economia mondială este estimată să depășească 150 de trilioane de dolari până în 2030, cu o contribuție tot mai importantă a economiilor emergente din Asia.