Acuzații grave: Dispoziția CSE, o încercare de a masca finanțarea regimului separatist

Membrul Consiliului Energocom, Alexandr Slusari, a lansat acuzații grave în urma publicării dispoziției Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) privind gestionarea gazelor naturale. Într-o postare publică, acesta a declarat că documentul este conceput astfel încât să evite evidențierea unor elemente esențiale și să permită perpetuarea unor acțiuni contrare intereselor naționale.

Slusari susține că dispoziția omite orice referire la compania MET și la firma din Dubai, despre care afirmă că ar aparține unui oligarh rus. De asemenea, documentul nu conține detalii despre tranzacția cu gazul ruso-ungaro-dubaiot sau despre modalitatea de plată. Alte aspecte esențiale, precum volumul zilnic de gaz permis, condiționările menționate de prim-ministru, situația industriei grele din Transnistria sau problematica deținuților politici și a punctelor de control, sunt complet ignorate.

În opinia lui Slusari, dispoziția CSE a fost redactată astfel încât să transfere responsabilitatea integrală către MoldovaGaz, permițând companiei să încheie contracte fără restricții clare. Acesta acuză guvernul că încearcă să-și spele mâinile și să redirecționeze eventualele consecințe juridice către concernul moldo-rus, în cazul unor investigații ulterioare.

Slusari atrage atenția că, prin aceste măsuri, se continuă finanțarea regimului separatist din stânga Nistrului, în special prin menținerea unor tarife simbolice pentru industria grea din regiune. Potrivit acestuia, Uzina Metalurgică din Râbnița și fabrica de ciment urmează să-și reia activitatea în zilele următoare, în timp ce tarifele aplicate rămân de cinci ori mai mici decât cele de pe malul drept.

Criticile lui Slusari vizează și modul în care premierul Dorin Recean a gestionat situația, acuzându-l de favorizarea președintelui MoldovaGaz, Vadim Ceban, și de redactarea unui document care să mascheze deciziile controversate. El afirmă că dispoziția a fost întocmită pentru a evita includerea oricăror elemente juridice ce ar putea atrage acuzații de încălcare a intereselor naționale.

Slusari și-a exprimat speranța că notele informative interne care au stat la baza dispoziției vor servi drept dovezi în viitoare anchete și a avertizat că actualele decizii ale guvernării vor fi investigate. „Internetul va memora declarațiile, iar adevărul va ieși la iveală,” a subliniat acesta, susținând că măsurile luate riscă să prejudicieze grav interesele Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transnistria #gaz #decizie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Spitalele regionale din Bălți și Cahul nu vor fi finalizate în termenele vehiculate anterior, iar inaugurarea acestora este realistă abia în jurul anilor 2030–2031. Declarația a fost făcută de ministrul Sănătății, Emil Ceban, în cadrul unei emisiuni la Vocea Basarabiei.

Potrivit ministrului, termenul din 2028 este deja exclus. „Este clar că ne luăm rămas-bun de la anul 2028. Nu va fi gata atunci. Sperăm însă că până în 2030, în primul rând spitalul din Cahul, iar apoi și cel din Bălți”, a declarat Ceban.

Ministrul a explicat că spitalul din Cahul a avansat mai rapid din punct de vedere procedural, întrucât este amplasat pe același teritoriu, lângă spitalul existent, iar studiul de fezabilitate și conceptul au fost realizate într-un mod mai coerent. În schimb, la Bălți proiectul a fost mai complicat, din cauza identificării unui teren nou, situat în afara municipiului, în localitatea Corlăteni, și a procedurilor de licitație aferente. Aceste blocaje au dus la pierderea a unu-doi ani în procesul de implementare.

Emil Ceban a subliniat că cele două spitale sunt proiecte strategice pentru Republica Moldova, menite să schimbe fundamental arhitectura sistemului medical. „Vorbim despre spitale regionale, astfel încât oamenii să nu mai fie nevoiți să vină la Chișinău pentru o mare parte din serviciile medicale”, a precizat ministrul.

Potrivit acestuia, autoritățile își propun ca spitalele din Bălți și Cahul să funcționeze la un nivel superior de performanță, inclusiv ca spitale universitare, cu profesori, studenți și rezidenți, pentru a asigura sustenabilitatea resurselor umane. De asemenea, este prevăzută descentralizarea serviciilor oncologice, care vor fi disponibile obligatoriu în ambele spitale, precum și dezvoltarea medicinei minim invazive și a altor specialități de înaltă performanță.

Ministrul Sănătății a menționat că autoritățile au învățat din greșelile anterioare și că proiectele beneficiază de sprijinul partenerilor internaționali, fiind incluse în planul de dezvoltare al țării. „Avem susținere și trebuie să le facem. 2030 este un termen realist”, a conchis Emil Ceban.

#balti #cahul #Ceban #sanatate