Acuzații grave: Dispoziția CSE, o încercare de a masca finanțarea regimului separatist

Membrul Consiliului Energocom, Alexandr Slusari, a lansat acuzații grave în urma publicării dispoziției Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) privind gestionarea gazelor naturale. Într-o postare publică, acesta a declarat că documentul este conceput astfel încât să evite evidențierea unor elemente esențiale și să permită perpetuarea unor acțiuni contrare intereselor naționale.

Slusari susține că dispoziția omite orice referire la compania MET și la firma din Dubai, despre care afirmă că ar aparține unui oligarh rus. De asemenea, documentul nu conține detalii despre tranzacția cu gazul ruso-ungaro-dubaiot sau despre modalitatea de plată. Alte aspecte esențiale, precum volumul zilnic de gaz permis, condiționările menționate de prim-ministru, situația industriei grele din Transnistria sau problematica deținuților politici și a punctelor de control, sunt complet ignorate.

În opinia lui Slusari, dispoziția CSE a fost redactată astfel încât să transfere responsabilitatea integrală către MoldovaGaz, permițând companiei să încheie contracte fără restricții clare. Acesta acuză guvernul că încearcă să-și spele mâinile și să redirecționeze eventualele consecințe juridice către concernul moldo-rus, în cazul unor investigații ulterioare.

Slusari atrage atenția că, prin aceste măsuri, se continuă finanțarea regimului separatist din stânga Nistrului, în special prin menținerea unor tarife simbolice pentru industria grea din regiune. Potrivit acestuia, Uzina Metalurgică din Râbnița și fabrica de ciment urmează să-și reia activitatea în zilele următoare, în timp ce tarifele aplicate rămân de cinci ori mai mici decât cele de pe malul drept.

Criticile lui Slusari vizează și modul în care premierul Dorin Recean a gestionat situația, acuzându-l de favorizarea președintelui MoldovaGaz, Vadim Ceban, și de redactarea unui document care să mascheze deciziile controversate. El afirmă că dispoziția a fost întocmită pentru a evita includerea oricăror elemente juridice ce ar putea atrage acuzații de încălcare a intereselor naționale.

Slusari și-a exprimat speranța că notele informative interne care au stat la baza dispoziției vor servi drept dovezi în viitoare anchete și a avertizat că actualele decizii ale guvernării vor fi investigate. „Internetul va memora declarațiile, iar adevărul va ieși la iveală,” a subliniat acesta, susținând că măsurile luate riscă să prejudicieze grav interesele Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transnistria #gaz #decizie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite au prezentat aliaților europeni un plan preliminar de încetare a focului în Ucraina, care prevede păstrarea sub control rusesc a teritoriilor ocupate, relaxarea sancțiunilor împotriva Moscovei și renunțarea la aderarea Ucrainei la NATO. Dezvăluirea a fost făcută de agenția Bloomberg, care citează oficiali europeni la curent cu negocierile.

Potrivit surselor, planul a fost discutat joi la Paris, în cadrul unei întâlniri la nivel înalt, la care au participat președintele Franței Emmanuel Macron, diplomați din Marea Britanie și Germania, precum și trimisul special al SUA, Steven Witkoff, și secretarul de stat american Marco Rubio.

Documentul, aflat deocamdată în stadiu preliminar, nu a fost discutat cu partea ucraineană, însă Kievul, potrivit surselor Bloomberg, ar fi deschis la un armistițiu dacă și Kremlinul ar accepta un acord. Diplomații europeni subliniază însă că niciun stat occidental nu recunoaște anexarea teritoriilor ocupate de Rusia.

În paralel, secretarul de stat Marco Rubio a purtat discuții directe cu ministrul de externe rus Serghei Lavrov, iar președintele american Donald Trump a declarat joi că Washingtonul așteaptă un răspuns clar din partea Rusiei „până la sfârșitul săptămânii”. În lipsa unui semnal pozitiv din partea Moscovei, SUA amenință că se vor retrage din procesul de mediere.

Rubio a adăugat că SUA nu sunt, deocamdată, pregătite să negocieze garanțiile de securitate solicitate de Ucraina, o poziție contestată de oficialii europeni care consideră că asemenea garanții sunt esențiale pentru stabilirea și menținerea unui regim de încetare a focului.

În paralel, delegația ucraineană prezentă la Paris a discutat despre un eventual mecanism de monitorizare internațională a unui armistițiu și despre posibilitatea trimiterii unui contingent de menținere a păcii.

Potrivit vicepreședintelui SUA, J.D. Vance, prezent vineri la Roma într-o întrevedere cu premierul italian Giorgia Meloni, Washingtonul este „optimist” în privința perspectivei unui acord: „Chiar și în ultimele 24 de ore, au apărut lucruri interesante. Avem speranțe că ne apropiem de finalul acestui război”, a declarat oficialul american.

Acest posibil acord de pace propus de administrația Trump ar putea marca o cotitură majoră în politica internațională, însă ridică semne de întrebare majore privind suveranitatea Ucrainei și viitorul arhitecturii de securitate europene.