Catastrofă financiară în Rusia! Dolarul ar putea atinge un nou record, de 130 de ruble

Noile sancțiuni impuse de administrația Biden împotriva exporturilor de petrol rusesc ar putea provoca pierderi economice semnificative Rusiei și o depreciere accentuată a rublei. Potrivit unui raport al Centrului de Analiză Macro-economică și Prognoză (ЦМАКП), Rusia riscă să piardă 156 miliarde de dolari în următorii trei ani, iar cursul dolarului ar putea depăși 130 de ruble până în 2027.

Conform estimărilor, sancțiunile care vizează companii precum Gazprom Neft, Surgutneftegaz, și peste 180 de petroliere din „flota fantomă” vor reduce veniturile din exporturile rusești cu 47 miliarde de dolari în 2025, 57 miliarde de dolari în 2026 și cu 52 miliarde de dolari în 2027.

Aceasta va duce la o depreciere suplimentară a rublei, cu un curs mediu al dolarului estimat la 108,3 ruble în 2025, 124,9 ruble în 2026 și 132,2 ruble în 2027.

Fără aceste sancțiuni, dolarul ar fi rămas la valori mult mai mici, în jur de 99,2 ruble în 2025. Deprecierea rublei va accelera inflația, cu rate de creștere a prețurilor mai mari cu 1% în 2025 și 0,6% în 2026. Aceasta va determina Banca Centrală a Rusiei să majoreze rata cheie până la 23%, cel mai ridicat nivel din 2002.

Pentru cetățenii ruși, aceasta va însemna pierderea a 0,9% din veniturile reale, reducerea consumului cu 1,3%, scăderea achizițiilor cu amănuntul cu 1,5%.

Sancțiunile ar putea reduce exporturile zilnice de petrol rusesc cu până la 800.000 de barili, ceea ce ar echivala cu pierderea a 1% din PIB. Bugetul de stat ar putea pierde 2 trilioane de ruble, adică 18% din veniturile din petrol și gaze planificate pentru 2024.

Sancțiunile recente vizează rafinăriile-cheie de la Omsk și Moscova, proiectul emblematic „Vostok Oil” al Rosneft, structuri din proiectele LNG din regiunea baltică și 270 de nave din „flota fantomă”, responsabile pentru jumătate din exporturile maritime de petrol ale Rusiei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rubla #curs #record #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.