Aderarea Moldovei la UE grăbită de un europarlamentar. A adresat o scrisoare deschisă lui Josep Borrell

Eurodeputatul Eugen Tomac, preşedintele PMP, îi cere lui Josep Borrell, Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, să stabilească un calendar concret cu autorităţile Republicii Moldova, cu paşi acceleraţi, pentru aderarea la Uniunea Europeană.

„Partidul Mişcarea Populară, formaţiunea membră a Partidului Popular European, solicită ca, având în vedere vizita oficială a lui Josep Borrell Fontelles la Chişinău în contextul războiului declanşat de Federaţia Rusă în Ucraina, să fie stabilit cu autorităţile Republicii Moldova un calendar concret, cu paşi acceleraţi, pentru aderarea acestui stat la Uniunea Europeană”, potrivit lui Eugen Tomac.

El invocă solicitarea Preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski privind aderarea ţării sale la UE şi pericolul reprezentat de Federaţia Rusă, Acordul de Asociere aprobat de conducerea Republicii Moldova încă din iunie 2014 şi care a fost ratificat de Parlamentul de la Chişinău în iulie 2014, faptul că majoritatea cetăţenilor R. Moldova vorbesc limba română, limbă oficială a Uniunii Europene, iar o treime dintre aceştia au şi cetăţenie română, reformele implementate de Republica Moldova în ultimul an sub conducerea Preşedintelui Maia Sandu şi „greşeala istorică făcută de UE în încetinirea aderării la UE a Republicii Moldova după anexarea Crimeei de către Federaţia Rusă în 2014”.

„Partidul Mişcarea Populară consideră că Uniunea Europeană are datoria şi obligaţia morală de a prezenta pentru cetăţenii R. Moldova un plan clar de urmat pentru integrarea acestui stat în UE şi un orizont de timp bine definit pentru ca această ţintă să fie atinsă. Mai ales că acest obiectiv politic este susţinut şi de la nivelul oficial al statului român. În acest moment, având în vedere agresiunea Federaţiei Ruse asupra unui stat suveran cu o conducere legitim aleasă în urma unor alegeri democratice corecte, Uniunea Europeană trebuie să transmită un semnal de forţă în ceea ce priveşte implementarea Parteneriatului Estic (din care face parte şi Republica Moldova) pentru că vedem că toate concesiile făcute administraţiei de la Kremlin au fost inutile. Mulţi dintre cetăţenii R. Moldova sunt astăzi plecaţi la muncă în ţări ale Uniunii Europene. Sunt oameni cinstiţi şi muncitori, care iubesc şi respectă valorile şi principiile care stau la baza Uniunii. Din această perspectivă, aderarea Republicii Moldova ar fi doar pecetluirea unei stări de fapt absolut necesare. PMP îşi reiterează ca principal obiectiv Unirea Republicii Moldova cu România în urma unui proces de decizie a ambelor state, dar credem că acest lucru poate fi realizat la fel de rapid şi eficient sub umbrela Uniunii Europene”, conchide Tomac.

#aderare #UE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), vrea ca UE să renunțe la Visa, Mastercard și să creeze o platformă proprie pentru Europa, ceea ce ea numește: „Drumul spre independență”. Invitată în cadrul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Lagarde a subliniat dependența Europei de infrastructura străină de plăți digitale. „Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze,” a remarcat ea, adăugând că „trebuie să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a lansat un apel pentru o revoluție a plăților, și a menționat necesitatea ca Europa să rupă dependența de giganții americani și chinezi, precum: Visa, Mastercard, PayPal și Alipay. Ea a subliniat că dezvoltarea unor soluții proprii ar reprezenta un pas important spre independența financiară a continentului, asigurându-i suveranitatea în acest domeniu esențial.

Christine Lagarde a subliniat că o piață de capital complet unificată ar putea deschide calea către o integrare fiscală mai profundă în Europa, având un impact semnificativ asupra economiei, cu o valoare adăugată potențială de până la 3.000 de miliarde de euro pe an, scriu editorii de la Business Today, citat de romaniatv.ro.

În timpul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Christine Lagarde a subliniat fragilitatea Europei în fața dependenței de infrastructura străină de plăți digitale, evidențiind necesitatea unui sistem propriu care să asigure suveranitatea financiară a continentului.

„Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze”, a remarcat ea, argumentând: „Ar trebui să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Ideea unei piețe unice de capital în toate statele membre ale Uniunii Europene capătă din nou importanță în contextul revitalizării Uniunii piețelor de capital (CMU), o inițiativă pe termen lung a UE. Obiectivul principal al CMU este de a crea o piață integrată de capital, care să faciliteze fluxul mai eficient de investiții și economii în cadrul blocului comunitar. Prin această inițiativă, se dorește oferirea unui acces mai bun al întreprinderilor la surse de finanțare și, totodată, furnizarea cetățenilor cu instrumente de economisire mai eficiente și accesibile.

Christine Lagarde a corelat progresele realizate în cadrul Uniunii piețelor de capital (CMU) cu o integrare economică mai profundă, subliniind că aceasta ar putea reduce presiunea asupra politicii monetare și ar crea fundamentul pentru o viitoare uniune fiscală. Deși estimările privind valoarea adăugată anuală de 3.000 de miliarde de euro provin dintr-o postare pe Reddit, care a fost citată pe larg, surse oficiale sugerează un impact mai moderat, dar încă semnificativ, pentru economia europeană.

Conform Serviciului de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), o integrare economică mai profundă ar putea adăuga un PIB suplimentar de peste 2,8 trilioane de euro până în 2032, dintre care cel puțin 321 de miliarde de euro ar proveni din finalizarea Uniunii economice și monetare. Cu toate acestea, construirea unei alternative europene la giganții Visa și Mastercard se confruntă cu provocări semnificative, atât din punct de vedere tehnologic, cât și din perspectiva reglementărilor și a cooperării între statele membre.

Totuși, dezvoltarea unei alternative europene la Visa și Mastercard se confruntă cu o serie de provocări semnificative. Printre acestea se numără:

– Comisioanele interbancare mai scăzute din Europa, care fac dificilă atingerea unui nivel de profitabilitate sustenabil.
– Necesitatea unor investiții inițiale considerabile pentru a construi o infrastructură capabilă să concureze cu cea a marilor jucători internaționali.
– Obstacolele legate de schimbarea comportamentului consumatorilor și comercianților, precum și de convingerea băncilor să susțină implementarea unui nou sistem.
– Complexitatea tehnică, în special în domeniul securității, protecției împotriva fraudelor și asigurării compatibilității transfrontaliere.
– Provocările legate de guvernanță și coordonare, întrucât statele membre și instituțiile europene trebuie să colaboreze pentru a alinia execuția și supravegherea sistemului.