Adevărul despre prețul gazelor! Accesibilitatea a crescut de două ori în această iarnă

Potrivit analizei economistului Veaceslav Ioniță, în sezonul de încălzire 2023/24, cetățenii Republicii Moldova vor beneficia de o creștere semnificativă a accesibilității gazelor naturale, având posibilitatea de a procura lunar 635 m3 de gaze pe un salariu mediu net din economie. Aceasta reprezintă o majorare de 1,8 ori față de sezonul precedent, când numai 345 m3 erau disponibile pe același tip de venit.

Această îmbunătățire notabilă a accesibilității se explică prin două factori cheie. În primul rând, tariful la gazele naturale în acest sezon de încălzire s-a redus cu 35%, de la 29,27 lei/m3 în anul precedent la 18,07 lei/m3 în prezent. În al doilea rând, salariul mediu net pe economie va înregistra o creștere de 17,7%, atingând 11.475 lei lunar, comparativ cu 9.750 lei lunar în sezonul trecut.

Economistul subliniază că accesibilitatea gazelor naturale în sezonul de încălzire 2023/24 este comparabilă cu nivelul din 2017, cu mențiunea că în acea perioadă nu existau compensații pentru perioada rece a anului.

Veaceslav Ioniță aduce în discuție și aspecte din trecutul recent al accesibilității gazelor naturale în Republica Moldova. A precizat că perioada de aur pentru accesibilitatea acestora a fost între anii 2015-2021, când salariile au crescut de două ori, iar tarifele la gazele naturale s-au redus semnificativ de la 7,34 lei/m3 în 2015 la doar 4,69 lei/m3 în 2020. În consecință, sezonul de încălzire 2020/21 a fost cel mai favorabil, cu posibilitatea de a procura lunar 1.521 m3 de gaze naturale pe un salariu mediu.

Analiza evidențiază, de asemenea, cel mai recent șoc energetic din perioada 2021-2023, când tarifele la gazele naturale au crescut de 6,2 ori în mai puțin de doi ani, de la 4,69 lei/m3 la 29,27 lei/m3. Deși salariile au crescut și ele cu 37%, această creștere este considerată incomparabilă cu ritmul de majorare a tarifelor la gazele naturale.

Sezonul de încălzire 2022/23 este caracterizat drept cel mai neplăcut epizod din istoria recentă a Republicii Moldova în ceea ce privește accesibilitatea gazelor naturale. Economistul compară situația cu cea din 1999/00, remarcând că, în opinia sa, actuala creștere bruscă a tarifelor și impactul asupra populației este mai sever decât în anii ’90.

Cu toate acestea, analistul subliniază o revenire la normal în prezent și exprimă speranța că șocul energetic din perioada 2021-2023 va rămâne un episod în manualele de istorie economică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#accesibilitate #gaz #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.