Aeroportul Chișinău ar putea „ateriza” din nou la stat

Aeroportul Chișinău ar urma să revină în proprietatea statului, a declarat Eugen Cozonac, directorul Agenției Proprietății Publice.

Eu am o poziție pozitivă, cred că statul are anumite pârghii în acest dosar și avem mai multe informații și elemente cu privire la acest contract pe care deja le-am acționat în judecată, urmează să avem câteva decizii pentru a rezoluționa acest contract”, a menționat Cozonac într-un interviu pentru Radio Europa Liberă.

Directorul APP susține că instituția pe care o conduce contestă faptul că partenerul public nu și-a onorat obligațiunile cu privire la investițiile care au fost stabilite în contract, putem lucra la rezilierea contractului și urmează în ianuarie să fie următoarea ședință a judecății pe rezilierea contractului.

Acordul de concesiune a Aeroportului Chișinău a fost semnat pe 30 august 2013, între Agenția Proprietății Publice și compania Avia Invest, fondată pe 2 august 2013, cu un capital social de 85,1 milioane de lei, divizat în părți egale între societatea pe acțiuni Habarovski Aeroport și holdingul Kolomenski Zavod.

Ambii fondatori erau din Rusia și în spatele lor aparent se aflau două grupări oligarhice. La Kolomenskii Zavod coproprietar era Serghei Glinca, un prosper om de afaceri moldovean (locul 154 în topul Forbes 2013 al celor mai bogați ruși). Doar că deja pe 30 august 2013 acesta nu mai era asociat la Avia Invest, locul fiind luat de compania Komaksavia din Moscova,

În același timp, în șase ani de când a luat în concesiune Aeroportul, firma Avia Invest SRL și-a schimbat de câteva ori proprietarii.

Aerportul a trecut prin mâna mai multor acționari din zone off shore, ca într-un final beneficiar al acestui proiect să devină fugarul Ilan Șor, acuzat de delapidarea Bănci de Economii, Unibank și Banca Socială.

#litigii #Aeroport #investitori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sancțiunile impuse de SUA asupra băncilor rusești au forțat companiile din Rusia să adopte scheme mai complicate și uneori dubioase pentru efectuarea plăților către furnizorii chinezi, în condițiile în care China rămâne principalul partener comercial al Rusiei.

Pe 21 noiembrie, peste 50 de bănci rusești, inclusiv cele care mai permiteau transferuri directe către China, au fost incluse pe lista de sancțiuni a SUA. Ca răspuns, au devenit tot mai populare serviciile agenților chinezi de plată, care facilitează transferurile prin metode neconvenționale.

„O companie chineză îți propune să plătești în ruble în baza unui contract de agent, iar de restul procesului de transfer se ocupă ei”, explică un importator rus care a adoptat această metodă încă din octombrie. El susține că plățile pentru bunuri precum haine și încălțăminte din fabricile chineze au fost finalizate în doar două zile, notează The Moscow Times.

Consultanții în comerț exterior explică faptul că aceste scheme implică de obicei compensări reciproce între agenții chinezi și exportatorii ruși. În acest caz, transferurile sunt gestionate prin acorduri între părți, minimizând riscurile. Comisioanele percepute de agenți variază între 2,5% și 3% pentru bunuri nesancționate, ajungând până la 15% pentru produse sancționate sau cu utilizare dublă.

Pentru unele bănci rusești sancționate, agenții chinezi oferă comisioane de doar 1%, utilizând veniturile din exportul de materii prime rusești. Totuși, această schemă este aplicabilă doar în anumite regiuni ale Chinei și în anumite bănci care gestionează astfel de tranzacții.

O parte dintre agenți operează prin așa-numitele „scheme cargo”, aducând bunuri în Rusia fără documente legale sau prin metode de contrabandă. După sancțiunile din noiembrie, aceste metode au devenit aproape inevitabile pentru importatorii de produse sancționate sau cu dublă utilizare.

Pentru a reduce riscurile, agenții oferă asigurări împotriva pierderii sau confiscării mărfurilor, însă costul acestora poate ajunge la 15% din valoarea bunurilor. „Dacă vrei să aduci un drone avansat din China, aceasta ar putea fi cea mai sigură opțiune”, a declarat un importator.

Pentru cei care importă produse nesancționate, o altă problemă este deprecierea abruptă a rublei. Devalorizarea monedei rusești cu peste 10% a dus la oprirea temporară a livrărilor din partea unor platforme comerciale chineze și la întârzieri anunțate de furnizori, ceea ce complică și mai mult situația importurilor în Rusia.